ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

595 L-AiU 596
Omul care se face vircolac, luaudu'§i
forma lupului, merge 0 se amesteca
cu Ufl aitic de lupl. Affic se numesce
un card de lupi in num'er de
doi-spre-qeci. Se crede c aiticul in
care se afla vircolac e fOrte rea. Daca
s'ar intampla ca sa musce fr'un cane
pe vircolac din aitic astfel ca faca
sange, atunci vircolacul se transforma
in om, insa cu par pe corp..." (I. Ionescu,
Teleorman, corn. RaiOsa).
v. Haitd.
A-Iu-la I
ration.
interj. de joie et d'admi-
Aiu, fu, crucea mea, lele,
Tu cu oclaii %el belele!.,.
Intri'n cas', se lumin6zA,
EsI afar', se'nseninéza I..
(Jarnik-Birsanu, Transilv. 40).
Interjectiune compusa din admirativul
a! (v. 2.1) 0 din reduplicatul
ful = gr. 16,6 sat 1ofil = lat. io! cancl
acestea isbucnesc din bucuria, de ex.
la Plaut :
Age tibicen, dum illam educunt hue novam
nuptam foras.
Suavi cantu concelebra omnem hanc
plateam hymenaeo.
I o hymen hymenaee 1 i o hymen L.
v. Al! .Aoleo!
(Casina, IV, 3)
l'-hlu, -he ; suffixe nominal servant
surtout a prOter plus d'intensitO qualitative
ou quantitative.
In cuvinte ca : alaiu, buhaiu, per-
polaiu,
sri
chihae etc., finalul -aiu
nu e sufix, ci un element fonic primit
gata de'npreuna cu vorba cea imprumutata.
In odae" (= turc. oda),
abae" (=turc. aba), jigarae" (=ung.
zsigora) i alte cate-va, sufixul este
-I a, nu -ae. Afara de acésta, finalul -eau
In genere, fie ca sufix, fie ca simpla
terminatiune, deriva din -a n numai
dóra in pré-putine vorbe straine, buna-
-Ora : tigae = ngr. ziadvt, banatenesce :
tiganie ; nici o data insa din latinul
-aneus (-anea), care trece romanesce
in -aiu (-ae), de ex. calcaiu (= lat.
calcaneum), plur. calcae, intaiu (=antaneus),
fern. intae etc. Prin urmare,
putregaiu" i mucegaiu" nu pot avE5s
prototipuri latine: putredaneum" §i
mucalaneum" (Cihac, I, 171, 223),
din cari no)" am fi cap6tat: putregaiu
§i mucegaiu, ci: putrid aliu m" §i
7rnucid aliu m" , macedo-romanesce
mucisariu". In fine, dupa cum latinesce
erau identice in fond sufixele
liquide -alis §1 -aris, tot a§a romanul
Nits = -aliu se identifica une-ori cu
sufixul -a r I u, de ex.: vatraiu (=vatraliu)
§i vatrariu, §upafu (=-- §upaliu)
§i up ariu, pastae (=pasta/Ye)
0 past a r e, vinätae ( = vinatalte) pi
vinat a r e, etc.
Ca circulatiune, neutrul -aiu, la plural
-aiuri, este cu mult mai rar decal
femininul -ae, la plural -cif, al carui
rol e interesant mai ales in numirile
poporane desmierdatdre ale vitelor; de
pilda, in descantecul de intOrcea laptelui"
:
S'o scoborit
To venit
La Lunaia,
catat'o
S'o'ntrebat'o :
Ce to ofelesci,
Ce te svirgolescl,
Ce ränealuescl,
Ce bonetluescl,
Lun I r hal...
(S. F. Marian, Descantece, 133)
0 vaca nascuta luni se clice : lunae,
lar dupa aspect sail dupa boiu: Mae,
mandrae, cheve (= oche§ae), murgae,
surae, §i aa mai incolo (Familia, 1877,
p. 445 6). De aceia0 natura este la
oi : tigae. Currica prototipul acestui -ae