ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

519 AGNET 520
Ia gousse dupa cum a existat
h d'ail",
Trvecqux6c dela nvecettig (Budenz, Das
Suffix Iscig, p. 25). De aci din dplocóg,
ciy:ttxh aglic, aglicd. Acesta ipotesa,
insa, nu e necesara. Varianturile romane
aglicd i aglice cu masculinul aaglictu
se refera intre ele intocmal
ca pituli, pitulicd,
pitulice i pituliciu (Marian,
Ornitol. I, 321 2). Prototipul roma-
nese este aglie = gr. dy2,is. Forma
agrice , cu tulpina ca in agru §i
agr e §, este analogica §i de tot ran.
v. Aglicel. Orin. Clubotica-cucului.
Gardfd. Ghiocel. Oglice.
Omidd.
clagr
Sgldvoc. Teior. Trctn-
Aglice. V. Aglicd.
v . Aglicel.
.Aglic61 S. aglieeit (plur. aglica s. aglicele),
s. m. i f.; t. de Botan. : diminutif
d' agliciu: petite filipendule,
petite primevère.
Jipescu, Opincaru p. 74, enumerand
buruienili pintru 'Mut §i d6 lécuri" :
sunntoare, sulhina alba, aglicel, galbi-
77
oara, thclacini de brustural..."
Ca deminutiv din forma feminina
aglica sa aglice, este agliced
in Banat agricecl.
S. Mangiuca, Calindar 1881: [In luna
lui Marti§or] ghioceii mid (Galantus
nivalis), mic§unelele (Hepatica triloba),
cocovil (Erythronium dens canis), viorelele
(Viola silvestris), pupaza (Orobus
vernus), rujitele (Rosa canina), fragile
(Fragaria vesca), brebeneil (Corydalis
bulbosa) i agricelele (P rim ula acauli
s), tOte aceste flori, acum in
luna lui Marti§or adunate i impreunate,
se léga la olalta i astfel se arunca
in apa curetOre, spre a le duce
apa in sinul set intru iertarea p6ca-
teler celula ce le-a impreunat iarI i
aruncat in apa, caci aceste flori se
socot ca 8 fratl (1 fratl 0 4 surorl)
§i un tan. (Ghiocelul), isgonitf 0 in
lume resipiti de mama vitrega, dupa
cart' tan]. lor Ghiocelul a plecat spre
a'i cauta i iara§1 a'l impreuna..."
v. Aglicci.
Agnelli 1
; v. Aglicd .
Agile J
.Agnet, S. m. ; t. de Theol. : hostie,
Agnus. Bucata de pane de forma apr6pe
cubica, ce preutul taia i scOte
din mijlocul altel pani mai marl numita
prescuth. Prin acesta operatiune
mistica se figureza junghiarea m i elului
lui Dumnaleil, gi cu particelele
din agnes credincio0I se comunica
ca cu corpul lui Christ" (L. M.).
Inventariul Cotrocenilor 1681 (Mss.
Arch. Stat.) f. 37: cube de argint
ratunda poleita pre denlauntru da treba
svantului agneyi ..."
1Tarlam, 1643, f. 45 b : de te miri
ca
trupul sa frange bucati candh sä
inparte svantult agne , dara cumil
laste Hristos intregil in toate bucatile,
mira-te 0 de aCasta canda zdrobeti
oglinda in mici bucati, iara chipulh
omului nu sa, zdrobelte intrInsa,
ce in toate bucatile s véde intregti..."
Cuvintul s'a luat fara nici o modificare
din terminologia liturgica sla-
: /trump, intocmal precum Polonii
sat Bohemil ail Mat fr nidi o modificare
din terminologia liturgica latinri
pe a gn u s. Negre0t, prin tulpina
ario-europea slavicul a g n ll este din
punct in punct ace1ai cuvint cu latinul
agnu s, dar pe deminutivul slavic
agn et Romanul l'a pastrat not-
-noulor intr'o camara inchis, ca pe o
haina ce se pOrta o data pe an, pe
cand deminutivul latin agnellu s,