ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

57 AAPA. 58
menea a ! a ! se superd, e arneniqk
atunci repetand interjectiunea: aiddiu
da et a ! a!" sat : vei vede tu a ! a!"
Intr'un document frances din 1373:
Adonc icellui Fatroulle va sacher s'espée,
et dist a son compere : N'aprochiez
de moy, car se vous aprochiez,
je vous donrai de ceste H a a", ceia ce
Du Cange (ed. Carpent. III, 605) ex-
Oka prin : vox interjectionis, qua
ensem nostri significarunt ; forte quod
evaginatus terrorem incutiat". 0 explicatiune
mai potrivitd, se cuprinde in
romanul : a! a !
v. 21/ Aaoleo ! Aha ! !
Àà ! Ei ! Ha !...
Aaiii! interj. Se pronuntd disilabic:
aa-iii.
Auqi pe eaten, cand vrea sd'§i exprime
regretul: ! rdmasdi pe urma
tutulor!..." (S. Vasilescu, Dolj, c.
Séca-de-Pddure).
v. 2.A !-2.Aa ! I !Ii !
Aaoleo I interj. Se pronuntd trisi-
labic : aa-o-leo.
Aaoleo, exclamd femeile, cand ii
aduc ce-va a-minte. Bund-óra : aaoleo !
bine clici ; despre nenea Ion este vorba?"
(D. Mihdescu, Braila, c. Céciru)
Este o interesantk nuantä a interjectiunii
de pdrere de red aoleo", in
care prin lungirea lui a a crescut expresiunea
surprinderii (v. 2A , 2 Aa),
scdclend in ace1al timp notiunea rnhrunT.
Aci e. locul de a indica in genere
extrema bogdtia a sferei interjectio-
Dale in grhiul poporului roman. 0 vom
constata adesea in cursul acestei opere.
Pe lingd mulVmea interjectiunilor deosebite,
apoi fie-care din ele se mai diferentiazk
in cate doe , trei §i mai
multe forme pentru a exprime ate o
find adurnbrire a emqiunii fundamentale.
Fenomenul e cu atat mai instruc-
tiv, cu cat e strain limbei latine. Vechii
Romani erad de tot sdraci in interjeqiuni
§i carpiat acest neajuns
imprurnutand dela Gred pe : euge, io,
iu, evoe, papae etc. Grecii, din contra,
tot atat de viol pe cat de magistrali
erail Romanii, putead se,'§1 exprime
fie-care mivare de simtimint printr'o
alta interjectiune. Nu mai putin avuti
decat Grecil §i Romanii, sint in acesta
privintä Albanesil. v. Hahn, AM. Stud.,
Gramm. 105 sqq; Reisig, Vorles. ilb.
lat. Sprachwiss. § 161.
v . Aoleo ! sloleo ! Ala! Alele! !
Valet !...
Aam ; archaisme pour : o am.
Intr'un act din 1596, scris in Pmhova
(com. Glodeni) : n'am avutu cu
ce plkti, ci am vdndut ocina aasta
care Taste scrisä mai sus dereptu ughi
18, §i aam prinsu §i datoria cia véche
tot intr'acei bani..." (Cuv. cl. bdtr. 1, 72).
In acest pasagiu aa in aam provine
prin contrac iune asimilativa din o am",
adecd : §i o am prinsu i datoria..."
In acelaV document, ce-va mai sus, se
citesce : caau datu pdrintii Mr bani",
unde aa in caau vine ér41 prin contractiune
asimilativa din act, i anume:
cd
au datu..." In ambele casuri, aa
represinta pe cr, Tar nu doe silabe.
Pink astacy, intr'un mod analog, poporul
unesce adesea in rostire intr'un
singur lung 'Ft, adecd aa monosilabic,
pe auxiliarul a cu iniialu1 a al verbului
ce urmézd, de ex. : Talus lemne=
a adus lemne, sad : Tijuns la tirg=a
ajuns la tirg, tot ala precum in loc
de : o oca de lapte, Tce : 6ca de lapte,
cu un o lungit." (P. Antofe, Covurluiu,
c. Foltesci)
v. ' A a. Am.
Aaptt ; archaisme pour : a p 4.
v. Apci. Appel.