ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

565 9AI 566
sag :
sati:
sati :
Zise unul: al sä'l prindem
Si la vr'un Tigan sail vindem...
(Prov I, 83)
Si o chiamti duph el,
ZicOnd: al cold nitel...
(Ibid. 100)
Cu aspiratiune :
mtindra, la cununia
Pina frunda vordo 'n via!
Dacti frunda s'a usca,
Cine-amar ne-a cununa ? .
(Jarnik-Barsanu, 49)
Hal, bade, sa ne lubim,
La luat sä nu gAndim I
Ne-am lua, nu no putem;
Ne-am lasa, nu ne'ndurftm...
(Ibid 56)
Pe cand in graiul obicinuit acest al!
se .aspith in hal, limba poporana poetica
if asociaza une-ori pe eufonicul
d ca in dalb = al b. De exemplu:
sag :
di! if ziso
mergl do mantinca pftino
ri prost nu fil,
Si aibi in grijo ca maine do dimind-ta,
sh vit..
(Ibid. II, 9)
Nevasta mi'l audia
Si din grain asa grala :
Dal voinice
Seminice I
Dacã t'i urit de mine,
Du-md 'n oi-a i Ind vinde...
(Pompiliii, Sibiu M.
Doi murgule, dragul men!
Ce reu'l pe capul ten?
Coma!): cruntd,
*dual rupta.,
Val cum vii tu dela luptal..
(Ibid. 80)
In aceste pasage insa di! = allons!"
se confunda cu ail= par exemple !"
v. 2.A1 Aide! Dal! Hai!
4'.AI I v. Tai!
5..A1? interj.; dites done! Vorba de
intrebare, care probabil este = a i s, a
doua persOna din a j o, aa de des in
Plant sub forma a i n in loc de aisn e,
Cu ace1ai inteles ca romanesce intrebarea:
ai?" (Laurian-Maxim).
6A1=anY, plur. d ' a n. Forma forte
poporana, dar nu rara §i'n vechile
texturi.
Do,softeiu, 1683, f. 116 b:
Ps. LXXXIX: ...a n n i nostri
...
ail no§tri ca sicut aranea me-
painji na in gairna, ditati sunt, dies
dzilele oilor no- annorum notri
n tr ' an §ii strorum in ipsis
s:iapte dza6 de al, septuaginta a niarg,
de-a hi in n i, si autem in
puteri, optii-dzeC. potentatibus, ocde
al... toginta a n n
Balada Corbea:
DoS-deci si sdpte al
MI cum niS mai chinuiai!...
(G. D. Toodorescu, Poes. pop. 526).
v. An.
7A1. v. Am.
8.AI. V. Ac.
9.AI; pluriel de l'article possessif
masculin a I.
Aci ne interesg, numai functiunea
lui al de'naintea numerelor ordinale.
Pentru a traduce pe francesul I e s
deuxièmes, le s troisiernes", graiul romanesc
de astaqi intrebuinteza: c e I
de al doilea, eel de al treilea", literalmente
: ceux du deuxième, ceux
du troisième". Limba veche, pe o cale
mai organicg, din singularul al doile"
trägea pluralul ai doii".
Text circa 1580 (Cuv. d. batr. II,
284): multe o§ti birui, intaiu Siriianii,
ai doii Turcii, ai treii Tatarai..."