ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1103 AMORTESC 1104
Costachi Corlachi p. 57 :
Doi ochi portl
Ce fac rnorti
Si
Ace lapt,
Ca nisce ge1at1 !
arunci
Tot in muncl
Pre amorezatiI..
p. 109 110 :
Duceti, spuneti cu putere,
Ca amorezatul piere
In pustifu, plin de durere !..
Costachi Negruzzi, Gelosia" :
Cunosc ct me lubesci, o vëd neincetat;
Dar Ore n'al avut vr'un alt amore.zat...?
Cantec muntenesc:
Cine nu '1 amurezat,
Las'sa, mOra, nu 'f pecat,
S6, mOrd necununat....
(G. D Teodorescu, Poes. pop. 303)
v. Amor. Amorez.
.Ambrt s. amiirt. v. Amorysc.
Amorté16 (pl. amorleri), s. f.; engourdissement.
Stare ce urmeza dupa amortire.
A. Odobescu, Mihnea-voda p. 33 :
Mircea i Stoica Inca nu e§isera din
a lor anzorylci; spaima i obosirea
sleise cu totul sangele intein01. El §e-
deat incr e m e n it I pe lavite cu capetele
pe mana, cu ochii turburi §i holbati
; semenati a fi pierdut ori-ce sim-
In graiu se aude mai ades amurlala.
Dictionar Mss. Banaten circa 1670
(Col. 1. Tr. 1883 p. 402): AmurtzaM.
Stupor."
v. Amolese. e'la.
Amortèse (amolit, amorpire), vb. ;
amortir, s'amortir, engourdir, s'engourdir,
se relacher, transir, s'6mousser,
s'eteinclre, s'enrouer, s'assoupir,
s'ndormir. Ital. ammo r tir e, a mmortare,
ammorzare; v. span.
amortir, amo rtecer; n, span.
amortiguar, am ortiza r; portug.
amortecer, amortigar; provent.
a mor tir etc. MI-a amorpt piciorul
j'ai la jambe engourdie" (Cihac, I,
170).
Amortesc e sinonim cu incr emenesc,
impetresc, inlem -
nese, intepenesc, earl insaexprima
ce-va mai mult : o nesimtire desavirlita
ca a petrel sati a lemnului,
pe cand amorpre destinge numal fiintele
supuse mortii §i mai pastrand
o bruma de simtire.
I. Vacarescu, p. 286:
Inima'ml e tot acela I ...
Iubirea'rn1 al amortit'o,
Dar ea n'a putut sa m 6 r ...
In grain se rostesce mai mult: amurpsc.
In Banat exista i o forma mai
primitiva amort saü anzurt.
Dictionar Mss. Banatón circa 1670
(Col. 1. Tr. 1883 p. 402) :
Amurt. Obstupefacio.
Amurtzesk. Obstipo. Flaccesco."
Aces-0, diferentiare intre sensul trapsitiv
i intre cel netransitiv nu se pré
observa
:
Dupa ce s'a astrucat cu pamint
mortul, toti se spala pre mani cu a p a
m ort u 1 U I preste grOpa, pentril ca
sa nu le amurtei ori asude manile..."
(S. Liuba, Banat, c. Maidan).
Budai-Delénu (Dick. Mss. in Muz. istor.
din Bucur.),: amurt=amorlesc."
macedo-romanesce se (lice arnurt.
Dosoftelu, 1673, f. 41 a :
Amuricit'am de'm sint oasele vechite,
Toata dzua ce-am strigat, Du mnedall sfinte...
f. 61 a :
Aniuldiu de nu mi-am mai deschisu'rrn rostul...
Ace1a§1, 1680, ps. LXVIII.