ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

535 AGM:A 536
nouA iagod a, dupa cum era :
lingA laza", add" tingA Iadil.", alingA
IablOko", ako" lingA
77iako" etc. In adevër, intr'un text cirilico-glagolitic
din secolul XIII ne intimpinA
tocmal cu sensul de agud:
agodidile (Mikl. Lex. 2). Moldovenescul
agud corespunde unei forme
slavice mai primitive agod a, iar bAnAtenul
iagod formei posterióre I a-
. g o d a.
A§a dark graini romftnesc, pentru
acelqi arbore marier", posedft patru
nurniri , din cari do6 latine : m u r
(= morus) i fr agar iu (= fragarium),
una turcA : d u d, una slavicA :
agud. InsA m u r ri insemnézA tot-o-datA
mai obicinuit pe mare sauvaget`; fr a-
gari u se aplicg mai potrivit la o tulA
de fragi, iar d u d (articulat : dudul,
feminin : dudA) infAti§ézA o disarmoniOsA
reduplicare. Terminul cel mai
propriti remane agucl, care este i cel
mai respftndit.
v. Dud. Frdgariu. Mur. Solcov.
Agadá (plur. agude), s. f.; t. de Botan.
: müre. Fructul agudulu 1. Sinonirn
cu d u d A.
0 doinA din Moldova :
Fruncla verde de agude,
Strig la puica, iu m'aude;
de-aude, ea s'ascunde,
Ea s'ascunde, nu'mi respunde...
(Alex. Poes. popg , 343).
.Alta tot de acolo :
FrunTA verde de agude!
Ian ve41, frate, ce s'aude ?
Gralul dulce-a mandrel mele,
01.1 sgomot de potirl grele?...
(Ibid 257)
o doInA din Transilvania :
FrunOulita trel agudel
Arde focu'n pale ude;
Strig la mandra, nu m'aude.
Ba te-aud, baditA, bine,
a3ii"
Dar nu pot e§i la tine,
CA's du§manii linga mine...
(I. G. Bibicescu, Coll. Mss.)
v. Agud.
Agide.
v. Aghiula.
'Agurä, n. pr. loc. ; mont Athos.
Vestitul cre§tet in partea sudicA a
Macedoniei, inaintand ca o peninsula
In Archipelag, lung de vr'o 60 chilometri
i inAltându-se in unele locuri
peste 2000 metri d'asupra MUril. Incep6nd
de prin secolul X, acest munte
devenise adApost pentru cUlugAri, acoperindu'l
cu incetul un ir de da-cleci
de m6nAstiri, call se cArmuesc ca un
fel de republicA, resf6tatA intre päduri
recorOse §i grAdini pline de flori. AprOpe
toti Domnii romani, cu Vladislav Basarab
i cu Stefan cel Mare in frunte,
ati fost patroni ai acestei Tebaide, nu-
mite grecesce r aytov Cieog , slavo-
nesce Sveta-gor a sftntul munte".
Gavriil Protul, circa 1525, dar dupA
o copiA mult mai modernA (A. I. B.
I, 2, p. 116), vorbind despre Négoe
Basarab : toate mAnAstirile din sfAnt
muntele Atonului le-au imbogAtit cu
toate trebuintele, i dobitoace inca le-
-au dat, §i. multe ziduri au fAcut ;
fu ctitor mare a toatA Svetagor a..."
Din slavicul Sveta-gor a, descompus
gre§it in svet-agor a, Romanil
aü croit S finta Agura".
Enachi CogAlnicènu, Letop. III, 285:
Aice ne vine rändul sA arAtAm i pentru
cI Patriar§i a Tarigradului §tim :
Paisie cel bAtran, care at fost in tril
rAnduri; Chiril cel spAn, care s'ail surgunit
la Sina-orus; Serafim, care l'at
trimes la Sfanta Agura §i pe urmA aü
fugit..."
I. CrdrigA, Mo§ Nichifor Cotcariul
(Cony. Lit. 1877, p. 378): PArintii
mi-ati
pusnici din sfanta Agurd dat
canon sA mAnanc lapte numai dela o