ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

947 ALUNA: 948
de geai de montagne", care corespunde
sinonimului roman gaitade-munte".
v. Alun.
Alund.
5.A1unhr1u, s. m.; t. de Zool. : muscardin,
myoxus avellanarius ; mic O.
rece de padure de cultire ro§ietica"
(Prahova, corn. Malaesci ; Mint, c. Dobreni
i Galu, etc.).
Peste Olt (Dolj, corn. Bodaesci), acest
(5rece se chiama pricoliciu;
in muntii Némtrilui n I in ar alaturi
cu alunariu ; in forte multe localitati :
pal§u sat p a § u.
Le myoxus avellanarius est un grand
mangeur de noix et de noisettes" (Rolland,
Patine popul. I, 39). De aci numele
frances al acestui §Orece croquenoisette",
nemtesce Haselmaus" etc.
v. Niginar. 2-Pricolicfu.
S. m.; petit noisetier. Deminutiv
dela a 1 u n, cu acela§i sons.
Intr'o doina :
Aluna; cu-a 1
une multe,
Am dragut dus la munte;
Aluna; cu- alune
Am drägu i nu'l pe-aicl...
(Marian, Bucov. II, 175).
2 Alunks. v. 2'Alunel.
Alunht, adj. ; écarquille. Se intrebuirrtoza
in MoldoVa numal despre ochi,
ca sinonim cu holb at sat sgai t.
Anecdota poporana Tiganul la pesce"
:
Totl ou ochil alunati
*i la gusa tog fmflatl...
(Contimporanul, II p. 654)
Povestea Baba i Tiganul" (ibid. p,
848) : Cand s'a vequt afara , gandia
ca a scapat din lad. Mai nici a vorbi
nu putea : II luase Avrarn sporiul. edea
cu ochii aluna i se tot feria,
cand incOce, cand incolo..."
Literalmente: ratund ca al un a".
v. Alunet.Bobogat.--at.
Alana, s. f. ; t. de Botan. ; noisette.
Rodul copacelului numit al u n.
0 ghicitOre descrie fOrte comic aspectul
alunet pe cronga:
Sacaita, val de ea,
*eide 'ntr'un virf de nula...
(Ispirescu, Pilde, 24)
Pe aiuri variantul :
Cuculata, val de ea...
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 216)
In comparatiunI poetice aluna se
iea §i ca o m'esura, buna Ora intr'un
descantec :
Galca
Galca
Galca
Gralca
Galca
Galca
Galca
Gãlca
Gralca
Gal ca
Gal ca
cat imam,
cat para,
cat nuca,
cat aluna,
cat bobu,
cat fasolea,
cat mazerea,
cat grauntu,
cat malalu,
cat pasatu,
cat un fir de mac uscat
In patru despicat...
(Marian, Des cantece p. 125)
Proverb : Doö alune sint taböra la
o nuca" (Baronzi, Limba p. 49).
Alunele flind hrana de predilectiune
a veveritelor, de aci intr'o fabula a
lui Donici:
Veverita cinste mare
Dela lefi a dobandit,
luat fagaduinta
Ca, din ddrile ce vin,
Ii va da spre cunoscinta
Un car de alune p1M...
Caracterul infernal al alunului
s'a resfrant intru cat-va I asupra alunel'.
Aa intr'o doina :
Fruncla verde de alund,
Suna, suna i resuna,