ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

65 ABANOS 66
nificatiune a cuvintului, do6 puncturi
osentiale, in privinta carora Barcianu
a putut sa, gre§ésca. Nu cum-va sa fie
abagiubd =arbor -Juj ub a (Rhamnus
zizyphus , jujubier), un copacel ca §i
mrilinul , rodind brobóne acri§Ore gustOse?
Italienil Ii numesc : giuggiola,
dintr'un tip latin deminutiv : jubiola.
v. Lemn eanesc. Cane.
Abaft', subst. masc.; housse, schabraque,
couverture.
Intr'un inventar din 1579, scris cu
insi mana lui Petru-voda chiopul
(Coll. Dim. Sturdza in Acad. Rom.):
1 abai cadife ro§ cu sirma cosit; 1
Oar§af cosit matasa; 1 birin 'galbin matasa
; 1 abai cadife ro§; 2 abai zerbap
cosit; 2 gugiman sobol; 1 bohga; 4
öar§af cos; 1 abai cadefe nergru?]", §i
mai jos : on abai sirma i cadife "
Cuvintul deriva numal indirect din
turcul 'ab a, §.1 anume prin serbul abala
care insemnéza arra, cloltar, de 'nth:1u
imbracaminte de cal Mouth, din aba,
apoi cu timpul orl-ce invalitOre, fie cat
de pretiOsa §'1 chiar aurita (v. Miklos.,
Turk. Elern. I, 5). Serbesce abaia e feminin
; romanesce, vorba a trecut la
masculin in textul de mai sus : on
abai" = un abdu". Exista insä pina
astaqi la Rornanil din Macedonia forma
feminina abae (M. Iutza, Cru§ova), care
a existat o data §i la Doi, precum dovedesce
deminutivul abaiOra, despre
care mai jos. _Abae=serb. abaia
. . e turcul hrb a trecut prin limba alba-
nesa, in care aba-ia este forma articulata:
l'aba". E interesant ca la noi
ceitalti doi sinonimi aT cuvintului :
ar§ea i cioltar, sint ambil de
aseinenea de proveninta turca.
v. Abet. Abdidrd. Arra.Cioltar.
Abaldtt (plur. abalde), subst. fem.;
entrepôt, lieu de dèpôt pour les mar-
22,083
chandises. Fantana de unde luarn cuvintul
este Lexiconul Budan , care '1
traduce prin : horreum, emporium
mercium". Se gäsesce i la Bra§ovénul
Isser (WOrterb., Kronstadt 1850) :
abaldd, die Niederlage der Waaren".
Tot ay. la Polysu revequt de Barit.
Pontbriant ii deriva dintr'un grec
#carog, care nu exista. Cunoscuta numai
peste Carpati, ba §i acolo pré-putin,
acesta vorba e de proveninta germana.
Dupa sens §.1 dupa forma, ii
corespunde Hab-lade, dela Habe biens,
fortune" §i Lade caisse, deptit" (v.
Ladd) , adeca : garde marchandise".
Trecerea finalului -blada in -balda este
intocmai ca in rom. balta = slay. blato.
Ar fl important de a consulta in acesta
privinta numerOsele sub-dialecte sasesci
din Transilvania.
AboailVt, subst. fern.; mantelet. Deminutiv
din a b a, format intocmai ca
mantaluta din manta, §i. avénd
acelaI inteles. Cuvintul e destul de introbuintat,
de0 nu se prO gasesce in texturi,
ba rat uitat §i dictionarele, afara
de al lui Polysu.
v. Aba. 2Abagiü. AbdiOrd.
l'Abanbs, subst. masc.; Diospyros, ébène,
toute sorte de bois noir et dur. Originar
din India, acest arbore, al carui lemn
infati§eza o frumósa culOre negra §i. o
mare taria tot-o-data, din vechimea cea
mai departata, se facuse cunoscut in
Europa prin comerciul Fenicienilor. Din
limba feniciana a trecut la Eleni insu§i
numele lucrului : gfisvos, de uncle lat.
ebenus. Imprumutand apoi cuvintul
dela Greci sub forma : ebentis, ebenos,
abanos, Arabii In vOcul de mijloc
respandit d'a-dreptul in Occidinte , Tar
prin Turd.' in Europa orientala. Vechiul
frances benus, span. ebano, tot a§a la
Portugesi .§i. Italiani, yin din araba, nu
3
Ea&