ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

507 AGHIUTX 508
Aghldoma V. Aidoma.
Aghios (plur. affiziocse), s. n.; t. de
Theo!. : l'invocation liturgique : saint,
saint, saint; figur. : ronflement, chanson
monotone, enterrement. Grecul
aytog a desparut de mult din usul bisericel
romane; s'a pAstrat insA in
graiul poporan, luand un inteles comic.
In vechi texturi bisericesci :
Dosoftelu, Liturgiar (UtrAnia) 1683,
1. 60 a : SA ne inchinAmil TatAlui
a lul su Filu §i SvAntului Duhtl ,
Svintei TroIte cel intr'o fiintã, cu Serafirnil
strigAndil: Aghios, Aghios, .Aghios
egttl, Domne..."
La plural se qicea : aghiose.
Dosoftelu, Lit. f. 29 b : 4 cftlita
pevetii aghiosele, Tara poporianil Inca
le dzActl cu clirosulti Nia : svAnt
sväntü, svAntil Domnulti Sava-
ofta..."
0 colindA din Ialornita :
Ouvios Preot Ion
Papuci negri incalta,
Toiag in mAnA lua,
Cdraruica apuca,
CArAruica raiului,
SA mergA la sfAnta rugft,
Stanta man biserich,
SA se'nchine, sA se nip
Si sit'mt canto Aghiose,
.Aghios Isus Christose
(G. D. Tcodorescu, Pool. pop 43)
De aci figurat : a trage aghiocse"
insemnezA nu numai a horcAi in somn,
dar i a canta ce-va intr'un mod mono
ton.
De la Vrancea (B. Steffinescu), Sultanica
p. 46 : Mitrana, la fatA ca cOja
de rac fiert in zém6, de usturoiu, sosi
cu dovlécul intr'o tavA largA, spart in
buctiV marl i galbene : aburl, grql
dulcegi, jucati incolAcindu-se din tava
pink la grinql. Lelea Safta, lAsandu-I
gura apA, arunca pe spate marama,
aninatA de crescet, qi de veselie t ra se
gi
nite aghiocse c'un glas brit de amuti
gAlAgia §elletórei :
Pentr'un mAr de fatA mare
Naiba alOrgA Ware..."
Era§1 figurat, i-a cantat popa aghiosul"
vrea sit icA : a murit, rat inmormintat,
rat prohodit.
A. Pann, Prov. III, 142 :
S'a ingrosat gluma
C'o sala plAnga urma,
CA 1-a cantat popa aghlosuL.
V. Aghiutd.
Aghicise. v. Aghios.
Aghisti.n6, S. ghisting, S. f.; t. de
Botan. : chataigne. Se aude in Ardél
in loc de cast an A (L. B.). VorbA
de formA unguréseA: gesz ten y e"
(L. M.).
v. Cdstan.
Aghiutrt, n. pr. masc. ; t. popul.
de Mythol.: sorte de diable, diablotin;
fig. mauvais plaisant. Nume comic
dat dracului" (L. M.). Polysu : Aghito,
der Teufel, Use Mensch".
Cuvintul e fOrte respandit dincOce
§i dincolo de Carpatl.
Are in popor o bogatA sinonimicA:
Necuratului ii mal ic Rumani, 11
policresc : Nalb a, Aghiuld, dracu,
UcigAl-viderea, Corn ea, UcigAl-toca,
diavolu, idolu, Ucign-tAmaia, Satana,
spurcatu, UcigAl-crucea, intunicatu,
Node a, Code a..." (Jipescu, Opine.
p. 114).
Strigoile de lapte [cand vor sA lea
mana dela vacI] imblA in dimineta de
Sf. George Ware pe tauril satului si'n
peile gOb. Ele lag laptele cu ajutorul
dracului numit i Aghfuld. Alte numl
ale dracului sint: B a 1 it, Bala-spur-
CatA, bAlosul, Micutu I, UcigAl-cru-