ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

117 AC- 118
ne intimpina pré-putin cuvintele
slavice, grece i turce, introduse in
limba romana.
Ori de unde ar veni, dela Dad sat
din latina rustica, e fOrte interesanta
intrebuintarea curat deminutivala a sufixului
-ac de &bra teranii no§tri intr'o
multime de vorbe plasmuite de
din§ii §i. pe cari nu le cunOsce sail le
nesocotesce graiul carturarilor.
Iata, de exemplu, cum vorbesce un
saki din Prahova :
Dad, uscaVva, putinica si b u d ulaca
mea vorbire cu ande hinu mieü
Motaila n'or hi'n placu multor duhuri
marl ..." (Jipescu, ITalenii-de-munte).
Cand esti mic, scunda c, vOqut'ai
cá te härtapalesc toti ?" (Id.)
... indrasnela tinerilor, mintea pururea
crudacd a fetilor ..." (Id.)
In balada Cucul i turturica (Alex.
Poes. pop.2, 8) :
Ba, cucule, ba,
Nu te-oiu asculta,
Porumbacule,
Frumuselule,
Pestrisorule,
Dragusorule....,
unde deminutivalul -ac corespunde deminutivalilor
: -el = lat. -ellus i -ior =
lat. alus.
Sufixul roman -ac ne'nfati§Oza sub
raportul formai urmatórele :
10. Tinde a scade consonantic la -fig,
de ex. desag safl desagd = gr. dcad-
rtov
;
2°. Tinde a scadé vocalic la -oc, de
ex. gansoc = gansac (cfr. Quintescu,
De deminutivis, 52-3) ;
O Iubesce tulpinele nominale cu finala
dentala, ca in : scundac, m6,1dac,
fundac etc. ;
4°. Se adauga la un alt sufix, de ex.
din : prostan prostanac = prost-
-an-ac ;
5°. hi adauga un alt sufix, periend
atunci accentul, de ex. din : ganddc
gandac61= gand-ac-èl.
v. -Ag. -Eac.--Eag.--Ir.--Ig. -0c.
-0g. -Ug.
3 AC- j prefixe s'attachant aux pronoms
et adjectifs demonstratifs. Deja
in latina archaica, pronumele demonstrativ
: ecc' (ecce, ecco) servia a mai
intari alte elemente demonstrative, cu
earl se aglutina intr'un singur corp.
La Plaut nu o data ne intimpina : ecalum
a cel" ecce-illum , eccista m
at:6AV --= ecce-istam etc. In limba latina
rustica s'a respandit cu timpul
din ce in ce mai mult acest mod de
a procede, §i. tot-o-data, §tergOndu-se
cu incetul in asemeni compuse individualitatea
lui ecce saü e c c o, iniialul
e- a trecut in -a. De ad prefixul
ac-, pe care'l aü Romanii in : acest =
lat. ecc'istum (ital. questo = eccu'isturn,
questi = eccu'iste, span. aqueste --=
eccu'iste) alaturi cu simplul : ist -= isturn
; acel = lat. ecc'illum (span. aquel
= eccu'illum, ital. quegli = eccu'ille,
quello = eccu'illum) alaturi cu simplul
: el, e = ; acum sati acmu=
lat. eccu-modo (= friul. acumb) ; aci=
lat. ecc'hic (span. aqui = eccu'hic) §i.
altele.
De observat :
1°. ac- redus la a- : aist = ecc'istum,
linga, acest ; asi = eccu'sic, linga macedo-romanul
acsi (=sicil. accussi)...
2°. ac- redus la c-: cest = acest ; cel
= acel, colo = acolo...
3°. Latinul ecc' trecut in acelasi cuvint
in trei forme : acatare, cutare, atare
= eccu'talem (=ital. cotale)...
4°. In adverbul : ccice = eccu'hacce,
disparutul a reapare numai in construetiunea
: inteacOce.
Astfel prefixul roman ac-, spaniolul
aqu-, italianul qu- etc., tOte din latinul
ecc' (ecce, ecco), se identifica prin ori