ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

475 AFURISIRE 476
dintA sA stee intregi §i sufletele lor
niciodata sA nu vadA lumina! SA-I
omOre pe dinii dumneqedsca sabie!
SA se fac ti. el mAncarea vulturilor §i
a corbilor ! SA ma, asupra lor cArbunl
de foc! Fiji lor sA fie saraci §i.
femeile lor vAduvel Diavolul sA stee
77in drépta lor! SA dobandéscA bubele
lui Ghiezi §i zugrumarea lui Iuda!
SA-§i pérdA inima §i fata de om
77 s'ajung6, Jidan ! SA fugA de el §i om
§i vitA, §i recOrea §.1 cAldura, §.1 um:
bra i sdrele §i tot ce este bun pe
pAmint etc.
Apoi poetul adaoge :
CrAncen blAstem §i de o selbatecA
energiA! Accentul neimpAcat ce-1 caracterizA
explica luptele i cruqimile
fanatismului religios. Dar ceia ce inspith
o mirare durerOsA este ca tOte
acele forrnule de afurisenii, i acte de
crugime aü fost pretutindeni dictate
§i executate in numele lui Christos
care a cAutat sA propage simtirea de
fratiA pre pamint, in numele lui Moisi
§i a lui Mohamed §i a tuturor fundatorilor
de religil..."
(Cony. liter. 1875 p. 336).
0 interesantA descriere a ceremonialului
de mare afurisenie" se pOte
citi in Cronica lui Enachi Cogalnicenu
(Letop. III, 238).
v. Afurisesc.Anatemit.Blastem...
Afurisèse (afurisit, afurisire), vb.;
excommunier, damner, maudire. Termen
trecut la Romani din Dreptul
canonic bizantin: dwoe*o, aorist d0etaa.
Afurisire difeth de an at em
a ti sare intalu pentru cA afurisire
este mai popular, a§a incat
poporul nu cun6sce vorba anat em
at i s ar e, ci in locul el face us
sail tot de afurisire, sail de perifrasa:
a da anatem e I. Al doilea,
pentru cArturari, carl fac us de amIn-
do vorbele, afurisire diferA §i in lute-
les de anatematisare, intru cat a
afurisi va sA clicA numai a desparti
pre cine-va de turma credincio§ilor §i
a'l mArgini pentru un timp dela biserica;
Or a anatematisa va sA qicA
nu numai a mArgini pre cine-va pentru
un timp dela biserica lui Christ,
ci a'l scOte pentru tot-d'a-una din sinul
bisericei, i inca a'l da, a'l inchina
lui Antichrist" (Laurian-Maxim).
in gralul poporan afurisire insemnezA
astali ori-ce juramint cu blAstem,
cA, adecA cel ce fagAduesce ce-va, de
nu'§I va tine' cuvintul, apoi sA n'aibA,
parte de cutare saü cutare lucru.
Jarnik-BArsan, Transilv. 502 :
Una Carolina,
FlOre din gradina,
Vina. 'napoi, vink
Ca fagaduesc
Si m'afurisesc,
De acil inainte
Sa fig mai cu minte...
In vechile texturi, numai Biserica
afurisia, fiind acOsta o penalitate canonicA.
Pravila Moldov. 1646, f. 38: sa sA
afurise'sca' dupa pravila besericii..."
Ibid. f. 110: sA va giudeca cu giudetul
besOricii, ce srt dzice sa afurisete
i i s6, a, canon..."
Tot acolo ne IntimpinA adesea forma
aforisesc, mai apropiatA de originalul
grec:
f. 111: giudetulii besOricii II va aforisi
pAna cAnd sA va pocAi §F§ va
face canonul...";
f. 119: mestecAtorbulh de sAnge
incAl aforise"gte i besOrica...";
f. 154 : sA fad cutare lucru, Tara
de nu ver face, de greu te aforisescU..."
v. Afurisanie.
Afurisire. v. Afurisesc.