ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

789 2.ALDE 79 0
Un om de nemic saii fara capataiu
se clice: aide -in curca-negara" (St.
Voinea, Dobrogea, c. Somova).
A. Odobescu (Rev. Rom. 1862 p.
364 :) ... nu scie sa'mparta naia la
dol magari, la, aide nea Vlad, aide
nea Vladuta..."
c) Fara prepositiunea d e, dar preces
de un adjectiv §i urmat de un nume
sat mai ales de pronumele personal
in cas oblic : saracui de mine = saracu
aide mine, pecatosui de el= pècatosu
aide el etc.
Coresi, Omiliar 1580, quatern. II p.
2: jaluialte amu amar at u/12 d e
cant sa se sature..."
Cumca in tOte aceste casuri -1 de
este o simpth. contractiune din aide ,
proba femininul saraca'n de mine !"
unde -nde ar fi peste putinta, a se
explica altfel decat prin poporanul ande
=aide.
II°. Cand lui aide ii precede prepositiunea
d e, §i anume :
a) Partitivul d e = dintre":
Gr. Alexandrescu , Satira duhului
met :
Invata dantul, vistul i multe d'alde alea;
lar de vrel sa faci versurI, fa, pilda. dela
Pralea...
E fOrte des la Anton Yann :
picOnd d'alde aste, pled, catre Mare,
Cu ciubucu'n mana ca in preumblare...
(Prov III, 134)
Finul, vorbe d'alde aste i allele indrugand,
cu nasul impreuna la casa sa ajungend,
Cu destula bucuria pe 6spet aü priimit...
(Ibid. III, 83)
Ma, cinstite parinte, pecatu'mi marturisesc
*i or-curn scil, rinduesce'rnI canon sa me mantuesc
;
De alde serbatorT farási nu sciti de le-oiu fi
pazit...
(Ibid. I, 138).
D'alde aceste Si alte
lnsirá cu glasurl nalte...
(Ibid. II, 156).
D'alde aste s'alte multe
di mai: man si maT marunte...
(Ibid. III, 44)
b) Mai rar genitivalul d e=despre":
Alexandri, Barbu Lautariul : De !
uncle se mai pomenesce de-aide-astea
prin orav ! Numai pe la tOra daca, se
mai trec..."
A. Pann, Mo§-Albu, I, 25 :
Ci ii cer ca sa le cante d'alde vitOzul Mihalu,
Tragend din arcus o data sa clic& dece din
graiu...
Intr'un vechiu text ne intimpina
aide intrebuintat pentru a exprime ra-
portul genitival fail prepositiunea d e,
5i anume:
Gheorghie tefan-voda, 1656 (A. I.
R. III, 230): clamu-ti. §tire pentru o
Ora, ce avura innaintO domniei méle
boiarinul nostru Pelin vistilarnicul §i
Gherman i Simion de ile§eu, cu tot.).
Murgqtii, pentru sat pentru Mihaliu
ce laste aproape de tärgul Cernautilor,
zicandu boiarinul nostru Pelin vistilarnicul
§i cu Gherman i cu Simion de
ile§eu, cum acela sat Mihaleul le laste
lor drept de mo§ie V1 tin
Murge§tii
cu inpresuratura, §i ni-au aratat §i un
zapis dela Constantin-voda facut pre
multe ocine a lor, §i 'ntr'acel zapis
scrie i satul Mihal6u1, i aO scrie cum
acel sat MihalCul l'au fost cumparat
Gavril Mqocel, mo§ul vistilarnicului
Pelin §1 aide Gherman , dela 110 vama§u1...",
unde contextul ne arata ca
aide figureza pentru al lui".
Originea.
a) In privinta semasiologica, cata, sa
plecam dela forma cea mai simplä :
aide fara prepositionalul d e. Aide
tata , aide mama , aide Florica aide
baba Comana, aide Cazimir eto. insemneza
peo fiinta fOrte cunoscuta