ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

77 ABIZA. 78
mai fina, deosebindu-se ast-fel de sinosimul
set sub raportul calitatii" (I.
Bianu, Tirnava).
v. Aba.Abdiord.Pdnurd.
2Abit, subst. fern.; passe-ternps, veillee
rustique ofi l'on travaille en s'amusant.
Acest sinonim cu cl a c i cu §e d'et
Ore n'are a face cu Aba, cu care '1
confun d a Lexiconul Buclan i d. ainOnu
(Tocil., Rev. t. 4 p. 651). In forma aspirata
habd, singura pe care o cunOseem,
h nu este protetic, ci organic.
Pentru istoria cuvintului, v. 1.11a14.
Ablger. v. Abager.
Abdgeresc, adj.; appartenant au metier
d'abager. Epitetul de abageresc se
da mai cu sema la un ac mare, numit
in alte locuri : ac ti gO nes c.
v. 1Ac.
Abfigerirt. V. Abageria.
Abtard, subst. fem.; mantelet de
cheval, mantelet de femme. Deminutiv
clela abae , avend aprOpe ace1ai sens.
Intr'un act scris in Arge§ la 1621
(Arch. Stat., Episc. Arge§ LXIX) :
M
nfl fost intr'ace raclita 2 pahare de
argintu ce au fost claruite la nunta
cuconii comisului, unul l'au dat nunul,
altul l'au dat jupanesa Chera a Gaei ;
§i au fost §i 1 dulama de zarba pre
trupu cupto0tO, cu atlaz ro§u, i iar o
dulama de zarba cupto0ta cu bogasiu,
§i o abaiora vechi i sparta; aceste
s'au aflat..."
In Alexandria scrisä la 1714 in Bucuresci
de Bucur Gramaticul din Fagam§
(Mss. Arch. Stat.), intre tesaurele
lui Darie se pomenesce la f. 50 : 20,000
de abdioare de piei de Ate de Mare,
§i acela Mei un her nu'l tae...", acolo
unde in originalul slavic, scris in Mol-
dova la 1562 pentru M-rea Nemt, se
citesce : chakyzmt konskich", adeca
2)arv1e" (Jagiö, Opisi i izvodi, I, 25 ;
cfr. Miklosich, Lex. v. chakizmo). v.
Alexandria.
Despa logofetesa a lui Vlad Cocorascu,
intr'o foita de zestre" scrisa
la 1689, da intre altele filcel sale Elincai
: ... carata cu 6 telegari ; 1 cal
de ginere cu rafturi , cu a cu florile
de sarma, cu abaiora lara cu flori de
sarma..."
Cuvint fOrte eufonic, abdiord n'ar fi
trebuit sa dispara din limba.
v. Abdiu.-2Abagig.Abalutd.
v. Abalqa.
AbiltatOre (pl. abatatort), subst. fern.;
auberge, gite. Lex. Bud. : abdtdtdre, loc
do abatut, deversorium , diversorium".
Format prin acela§i sufix ca
in latinul diversorium.
v. 3Abat.
1.1ibittut, supin d' a b at . Loc de abdtut,
deversorium , diversorium" (L. B.).
v. Abdtdtdre.
2Abittiit (4); part. passe d'ab at, surtout
dans le sens d'écarte. C. Negruzzi,
ScrisOrea XIV : Prin abdtut intelegeti
aceia ce Francesul Oce prin ecart é."
Cantemir, Chron. I, 127 : a Dachilor
limba samana'§ cu a Italilor, insa
atatal de stricata §i abdtutd, cat clan
poate sit inteléga Italul...", unde traduce
pe Bisantinul Chalcocondylas (lib.
II) : zhixEc de xecarrat çpov 7raean-237olg
zfi'lva2,;;», citsTOaw.tivn Jl lg zoo.oii-
zov xcri dtsvsyxdun...."
v. 1261hat.
Abitzh, n. pr.; nom d'une famine noble
moldave. La plural : Abdzesci. Prin
Abazcestii " incepe Cantemir (Descr.