ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

393 l'ADUN 394
oamenilor lor sa fie slobozi de toate
supärarile..."
Ace la§i, II, 113 : §i Doamna lui Durnitra§co-voda
atuncé s e adunaset cu
itnparatésa, §i 1-at daruit imparatOsa
un leftu de aur..."
Tot ala in macedo-rornana: tamamu
tora m e adunai cu buna Nu§a mea..."
(Bojadschi, 169).
In Cronice, adun pe cine-va c u
cine-va" ne mai intimpina in acceptiunea
causativa de faire rencontrer quelqu'un".
Nic. Costin, Letop. II, 129: ,41 a§a
indan I-at pus in hiere pre trei boieri,
pre Lupul Costachi Vornicul, pre Antiohie
Jora Hatmanul, pre Maxut Postelnicul,
§i cu mare paza I-aa dus la
urdie, §i nice 1-a ü adunat c u Vezirul..."
Intr'un sens figurat :
Zilot, Cron. p. 19 : A§a aü fost §i
cu Ostea cea imparatOsca, : destula era,
qic c. ar fi fost peste o sun de mii ;
vrednic aü foot ; dar in zadar I nimic
nu s'at cunoscut, din pricina ca ace-
§tia fiind atatia PaI datl supt ascultarea
Capitan-papi, a carora minti de
ar fi fost cu putinta sa le aduni t6te
la un loc i cu a Capitan-pari impreuna,
o minte intrOga nu s'ar fi putut
face..."
II°. adun i n :
a) Proverbi :
Pentru cheltuitori : Nu risipi me-
Tub c'anevoe se adund (Pann, II, 87 ;
III, 72).
Pentru ccl ce ca§tiga pe cal piezi§e :
adund unde n'a rasipit, dar nu se
sfintesce" (Ib. II, 28).
Pentru cei ce perd speranta : Yintul
adund norii, §.1 tot vintul II risipesce"
(Baronzi, Limba p. 50).
E mai cu sema interesant proverbial
: Par'ca a tunat §i I-a adunat"
(Pann, II, 136).
P. Ispirescu, Parintele Bimbirica (Familia
1883 p. 73) : Nu cunosc eü pe
Romanmul Ma, care cel dintaiu a qis:
a tunat §i I-a adunat ; a qeil ! daca
ar fi mort, i-a§ qice : Dumneqeu
odihhOsca in corturile dreptilor ; iar
daca ar fi viii, sa'I qic : bravo tie, om
desghetat ! fi-V-ar gura aurin! i apol
nu creq eli o data cu capul, c vreunul
din d-v6stre, Romani nOo§i, sa nu
fi auqit, o data macar Iti viOta d-vOstre,
qicetura : a tunat §i i-a adunat.
Acuma sa vö spuiu §i et, a pe parintele
Bimbirica §.ipe maica preotOsa,
a tunat i I-a adunat..."
Cand tuna, tote vientile speriate,
fan a's1 da sOma de ce fac, Ii cauta
printr'o actiune reflexa tovara§1 cu
cari s impartésca spaima. De aci :
a tunat i I I-a adunat", un fel de
confederatiune de frica. Proverbul 'Ate
sa alba o veche origine romanica.
Despre Catone se qice ca. : jamais
sa femme ne l'embrassoit, sinon quand
ii tonnoit bien fort, et pour ce avoit
ii accoustumO de dire en se jouant,
qu'il estoit bien heureux quand Jupi-
ter tonnoit" (Amyot). Ar fi putut
qica i el: cand tuna, ne adune.
Spune'ml cu eine te aduni, sä
spun ce fel de om e§ti" (C. Negruzzi,
Scris. XII), qice un alt proverb, cunoscut
in mai tOte limbile, dor care
la Romani se ramifica in qicotori secundare
cu sens reü §i cu sens bun ;
de exemplu :
Unde e stirvul, acolo se aduna
role" (Pann, II, 73), proverb de origine
biblica. Radu din Manicesci, 1574 (Mss.
Harl. 6311 B. British Mus.) :
Math. XXIV, ubicumque
28: iuo va amu fuerit corpus, illic
fi trupul, acolo congregabunaduna-se-vor
vla- t ur et aquilae...
turii...
Italienesce se qice: Le mosche si
sa
't1
chi-