ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

108 AITLIRE SC 104
»Deosebitele vinturi se chiam6, : crivAt,
austru, virtej, furtunA, i aburel
and este prd-mic (T. Constantiniu,
Braila, corn. Latinu) = Numirile yinturilor
la nol : austrul, dela sud ; criv6,tul
dela nord ; vintul Bralovului,
dela resArit ; vintul Sibilului, dela apus;
bOrea, zefir..." (A. Bunea, Transilv.,
Elg6,ra§, corn. Vaidarecea).
DupA Dr. Polysu (ed. Barit p. 2), aburel
mai insemnea, norilor", ca deminutiv
dela abur nor". Dup5, Cihac :
72aburel = petite vapeur" (?). Sensul fundamental
insA pentru aburel, ca 0 pentru
abur, nu este de loc acela de
cer, ci anume de sufluv.
Un frumos pasagiu din Dosofteiu,
1683, f. 86 : ... prlimiü roaa. a Duhului
svantii, roft infocatft, roaa, nu
umM i cu aburelil de vntü pemintescti,
ce ma& infocata cu aburetd Dum-
nedzbescti ce s u fl a cu fon, nu cu
focti de cesta ce arde i vqtedziqte,
ce focti luminAtori i inträmnori..."
Prin analogiA cu aburel, poporul sit
croft in limba poetia cuvintul v z -
durel. De exemplu, intr'o colinda. din
Muntenia :
ln spatele lul
&ire cu caklura;
In âmbl umerel
Del luceferel;
Jur-prejur de pole
Cerul plin de stele,
TOte väzdurele...
(G. D. Teodorescu, Foes. pop. 4))
Curiosul v Azdur ble (la sing. v Az
du r 61.) este : v z duh+aburel (plur.
aburele) prin fusiunea a do6 cuvinte,
ca frantusesce in : selon =secundum+
longum, sat : refuser = refusare + recusare,
italienesce : stamberga = stanza
albergo etc., un fenomen linguistic
forte interesant, pe care l'a stu-
that mai cu deosebire Caix (Studi di
etim. ital., 199-203).
v. Abo're. Abur. Aburez. Bore.
Veizclurel.
Abur616, (plur. abureli), subst. fern.;
exhalaison, souffle continu, brise. Se
rostesce §i : aboreld. Lex. Bud. : abo-
rad, vaporatio, evaporatio". cfr. Polysu,
Barcianu etc.
Sensul fundamental, ca i pentru intréga
familia a lui abur, fiind suflare",
abure'ld este aprOpe sinonim cu
aburel i cu borilA:
Vinturile se numesc: criv4t,
furtunä, virtej §i abureld" (Miron, Tecuciu,
corn. C4rAicena)= vintul de miad,iqi
sail b o r i15,, in urma aruia se at
teptA numal deca plOiä" (S. Iord6.chescu,
Botopni, com. Cristescii).
Format prin ace1a§1 sufix ca in : rece16,
vinetOla, surclela., fierbint616, etc.,
abureld exprimA stare, pe and abu
rire sat abur ar e , ca infinitiv substantivat,
exprima actiune ; apoi b o
ril , compus ca : ZoriM, MurgiM, Frsurcli16.,
etc., india pe aginte ; in
fine, deminutivul abu r el este ce-va
mai putin salt ce-va mai treator de-
cât cele-l'alte tOte.
vijelia,
v. Abur. Aburel. Aburese. Bdre.
Borild...
Aburèse (aburit, aburire), vb. ; vaporiser,
exhaler, souffler doucement.
Se (lice §i aborese. 1° Ca transitiv,
a expune ce-va sail pre cine-va la a-
burl,
a'l trece prin aburi : multi Omeni,
pentru multe neputinte, se aburese;
parti vatämate de ale corpului, inainte
de a se trage, se aburese bine. 2° ca
intransitiv, a sc6te aburi : caii de mult6,
fugA aburiali infrico§at ; dimineta, dupa
(tile §i nopti aldurOse, riurile aburese.
3° a sufla incetivr, vorbind de yin-
-