ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

163 ACESTA 164
(nu : casa), cela ce nu se face dupa
masculinul acestui, de Ora ce nu exista
la noi declinatiune nedeterminata pentru
genul barbätesc. In graiul vechiu
insa, numele femeesc preces de acestei"
sat ace§tii" pete sa conserve
forma nominativa, dupa, analogia numelui
barbatesc preces de acestie .
Aa intr'un text circa 1600 (Cod. Mss.
Miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Bra§ov,
p. 48) : Iara cand venise a-casa' Io-.
sifri dela lucrul sau, dupa scraba cOia
ce afla nedeprta cocoana Domnului,
§i déca-i fu spus de aCasta de inger
in somng cum laste diin Duhul sfantil
intru ia, el au proslavitti pre Dumnedzau
ce l'au spodobitg pre elg a
sluji ace§tii bun at ate pro mare §i
ace§tii taina dumnedzeiasca..."
Precum ac elu vine din lat. ecc'illum,
tot a§a, acestu nu e decat lat.
ecc'istum = eccu'istum, de unde se
trag de asemenea : ital. questo = provent.
aquest= v. portug. questo=retorom.
est sag quest=v. franc. icest etc.
In Plaut :
quam te virginem
Me reposcis?
Quam tb Lenone abduxti hodie, scelus
Nullam abduxi. Certe ec cist a m, video.
(Curcul. V, 2)
adeca : Ce fel de feta cerl tu dela
mine? Pe care ai luat'o astalli dela
Hotru, ticalosule! N'am luat pe nici
una. Ba iata-o, chiar pe acéstd..."
v. Acel. Aest. Aheist. Aist.
Ast. .Ast. Cest. Ist...
Aobsta, acOsta (ace§tria, acestea) , pron.
demonstr.; celui-ci. Pronume compus,
care se deosebesce de simplul acest
prin mai multa energia, datorita particulei
enclitice -a (v. 5.A). In privinta luaurilor
mai apropiate, acesta se rapOrta ca-
.
tra, ace st intocmai ca acela catra, acel
in privinta lucrurilor mai departate.
Positiunea normath a emfatic.ului
acesta este dupa un nume, fie substantiv
sag adjectiv, ori in locul unui nume,
sat la finea propositiunii, pretutindeni
adeca unde spiritul limbel romane nu
sufere pe simplul aces t. A clice :
27omul aces t" sag : i-am .veclut pe
a c e W" nu e romanesce, ci trebue :
acesta, ace§tfia.
In vechile texturi §i 'n viul grain
emfaticul acesta inlocuesce adesea pe
simplul acest chiar de 'naintea unui
nume; de ex. :
In Psaltirea circa 1550 (Mss. cheian
in Acad. Rom.), ps. XXIII, de doe off :
...cire e acesta in- ...quis est iste rex
paratul slaveei?... gloriae?...
Dosofteiu, 1673, pref. : acesta obiciai
iaste din batrani, scotindg v'un
izvod den svanta carte a'l scrie supt
numele a de mare cinste Scaun..."
Acelali, 1680, f. 38 b :
Ps. XXXII, 7 : Acesta
mi§el strigat'au
§i Domnul audzatu-l'au...
Iste pauper clamavit,
et Dominus
exaudivit eum...
Intfun act muntenesc din 1669 (A.
I. R. I, 96) : eu Mihail dein Gro§ani
scriu §i marturisesct cu acesta al mieu
zapis..."
Samoil Clain, Invataturi, Blaj 1784,
p. 2 : Intru acesta chip, iubitilor cre-
§tini, au pus Diet pre om in lumea
acesta ca intr'un oral de negotitorie...",
unde lumea acesta" e o constructiune
normala, iar acesta chip" este o abatere
inadins pentru a da afirmatiunii
mai multa forta.
In popor, acesta se aude fOrte rar,
fiind mai tot-d'a-una inlocuit prin asta
asta, aistaalasta, aesta,
ahasta etc., pe cari veqi-le la locurile
bor. In aceiai timp, in casul oblic feminin