ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1095 AMNAR 1096
re sb olulul se (lice romanesce amnar,
adeca amelnar, unde notiunea fundamentala
nu mai este acea de a d - m an
u m ca in unelta de scaperat §i de
ascutit, ci aceia de manu: ce-va care
reproduce instrumentalitatea mane i.
Apr6pe in acela§1 sens se chiarna :
III° Anzeinar saa amnar la plug.
La plug ferul lat este cel ce uin-
bl prin pamint, 'far arnnariu se dice
o bucata do fer sail un tel de cuiu prin
care se afundëz on ce radica ferul
lat..." (S. Liuba, Banat, c. Maidan).
an dr e a se chiama un fer lung,
care prinde ferul-lat de grindeiu,
avénd in capul de sus un alt fer dis
umnar..." (Preut R. Popescu, Mehedinti,
c. Isverna).
v. 2Andrea.
Pentru a afunda sail a radica f e
r u 1- I a t , plugarul intOrce saü invirtesce
cuiul numit antnar, , dupa, cum
se intOrce sat se invirtesce amnarul
dela resboiu pentru a da panzel trebuinciOsa
intindere.
Intro lucrarea ambelor amnare este
o deplina analogia.
v. Rind. Plug.
Tot ea imitand instrumentalitatea
mane I, se dice amnar sat ameinar la
caruta o speteza care, fara a se asemëna
catu§i de putin in forma cu unelta
de scapörat §i de ascutit, cu lemnul
intindetor dela resboiu sat cu ferul
eel milcator dela plug, este un bet
ce tin e sat sus tin e capetele loitrelor
:
IV°. Anieinar sat amnar la c6rutn..
O caruta are doe parti de capetenia
: co § §i d ri c. La co§ sint patru
dru c doi d'asupra i doi dedesupt ;
drucii de asupra sint uniti cu eel de
desupt prin opt sp et ez e, cari formeza,
dr ag i ni le; cele patru speteze dela
extremitatile draginelor se chiama am-
(Preut N. Sandovici, Doroholu,
c. Tirnauca).
Deosebitele parti ale carului, una
cate una, se numesc : rOte, osii, peri-
nOce, inima, amdnare, chisc,
spline..."
(G. Balaban, Putna, c. Racaoluni).
Prin capetele de jos ale celor patru
amnare, la unele carate nurnal doe,
loitrele saü draginele sint arlate pe
dricul carutei.
Pe la Nasaud a ceste amnare se
chiama m a nu§ e, Tar spetezele loamlor
in genere se numesc bra tar e (A.
Pop, c. San-Georgiu).
v. Brdlar. Car.
Cele patru amnare dela carata su stin
loitrele, formand din acestea ca doe
garduri sag dol pareti. Un rol analog
de s us ti neto ri, cam tot in numer
de patru, distinge pe :
V°. Amdnar sail amnar in architectura.
Ion Ionescu, Calendar 1845 p. 115 :
Stogul cldit i paluit bine opresce
rasbaterea aerului intr'insul, §i a§a nu
se smintesce finul. Nerntii fac acoperi§uri
de pae, in alte locuri se lasa un
ogeg in mijlocul stogului, pe aiure virfurile
de pae a stogurilor se radica §i
se pogOra cu scripti, pe une locuri
acoperivirile sint puse pe 4 amnare ;
pe aiure nurnai pe unul in mijloc..."
I. Crenga, Danila Prepelec (Cony. lit.
1876 p. 456): .A.m s durez o mllnästire
pe paji§tea asta, sa se dun, yestea
in lume; dise el. i de o data se
V apnea,. Face mai intaiu o cruce §i
o infige in pamint, do insamna locul.
Apoi se duce prin padure §i incepe a
chiti copacil trebuitori : ista'l bun de
amdnare, cela de telpi, ista de grind)",
cola de tumurugi, cela de costoróbe..."
La mori, ca §i la case, una din partile
de capetenia ale cladiril slut amdnare
sad amdnan. Ameinare la mera
se numesc acele lemne , cari sint in