ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

343 ADI117 344
10. adiere souffler 16g6rement",
In Dictionarul Mss. ban6ten circa
1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 420) : Adie'dz.
Vix levor".
0 colinda din Dobrogea :
Vint de var'a adiat,
Florl de mar s'au scuturat,
Peste 1101 s'au revarsat...
(Burada, Gat. 74)
Basmul TurlOiele blendei (Ispirescu,
Leg. 246) : Un vinticel aclia incat de
abia 11 simVal ca vine sa'ti mangaie
obrajii..."
B. Stefanescu (De la Vrancea), Sultanica
p. 221 : SOrele zapu§esce firea
; lumina lui te orbesce ; aerul jOca,
fierbe, §i nici un plc de adiere nu astimp6r6.
arsura..."
2°. adiere nfrétiller, branler".
In ghicitorea poporana despre c u mp
6 n :
Nici mOrta, nici vie,
Numal din Did, adie...
(Ispir., PilOe, No. 10)
In colinda TOder Diaconul din Braila:
Sfintul Mihailã
Cu sabia'n mana,
Dec'asa vedea,
Cu ea c'adia
ameninta...
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 36)
3°. respirer".
Cu acest sens §i cu forma organica
adillare (adiliare) cuvintul s'a pastrat
in dialectul macedo-roman. Adillare
insemneza a respira, a aspira" (V. Petrescu,
Mostre II p. 151), adeca se aplica
la viet6V, nu la vint, dar totu0 nu
este alt ce-va deal o mivare link a.
aerului. Substantivul adiliat u, articulat
adiliatl u, vrea sä Va. resuflare"
(M. Iutza, Crupva).
Prin sufixul verbal deminutival -ill o
sintem pu§i. fata 'n f46, cu un cuvint
Para nici o indoela latin, ori-care ar fi
intelesul prii radicale a d-. Acest su-
fix servia vechilor Romani pentru a
fauri verbi cu sensul de mi§care u-
§Ora", intocmai ca in al nostru adiez
dupa tus-trele acceptiuni. A stfel din
1lcanto" c a iitii/ o, din murmuro."
murmur/Ho, din scribo"- scribillo,
din sorbeo" sorbi// o, apol
vaciil o, o scillo etc. In latina vulgara
num6rul unor asemeni formatiuni
can, sa fi fost fara aläturare mai mare
decat cele conservate in latina clasica.
De aci muttimea lor in litnbile romanice
occidentale, unde ele aü trecut ca
72
-illo" i ca -ello", caci quantitatea
lui i in prototipul latin nu era sigura,
une-ori scurt i une-ori lung. Astfel
sint in francesa : frotiller, brandi//er,
torti//er, sauti//er i saute/er, chance/er
etc. ; in italiana : balzellare, salte//are,
cantere//are i altele.
In macedo-romana, adillare a reu§it
a retine nu numai forma organica, dar
intru. cat-va pina i una din acceptiunile
clasice ale latinului adir e. Se
ice om adillos cu sensul de orn
milos, oin care se afectOza facilmente
cand vede pe a1ii suferind" (V. Petrescu,
loco cit.). In om adillos", ceia
ce daco-romaneSce ar fi Milos, nu mai
vedem nici o umbra de respirer". Simplul
adire insemnand latinesce intimpin
pe cine-va", deminutivul a d i 1lar
e trebui sa fi avut anume acceptiunea
de intimpin cu placere, cu bunk,
tate, cu blandete", caci ins6,§1 functiunea
sufixului -I
llo e desmerdatOre. Acolo
unde Plaut gice :
satius est
Adire blandis verbis, atque exquirere,
Sint illa, necne sint, quae tibi renuntiant ?
Bonus animus in mala re dimidium est mali
(Pseudo). I, 5)
deminutivul adillare, prin natura
sa mangaitOre, ar inlocui pe intregul:
22adir e blandis verbis", caracterisand