ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

609 1.AJUN 610
in Psaltirea cheiana din aceiqi epoca,
la Coresi etc.
Pe cand aglutinatul ajtecleit este o
interjectiune curat femeiesca, i anume
a tesetórelor din argea, exclamatiunea
))1) ó mn e - aj u t a! ", identica in aparinta
prin sens, apartine dupa cum
vom vede mai jos gralului barbatesc
in focul bataliei.
v. Ajut.eiL
Ajumltul, ajumlta (de-a-) , subst.
masc.; jeu enfantin : colin-maillard ,
cligne-musette. Acela§i joc copilaresc,
care pe alocuri se (lice mijOrc a,
mijOtca, de-amija, de-amijile,
baba-mija, d'a-
-ascunsele saü d'a-ascunsul,
d'a-cucul etc., in partea occidentala
a Daciei, peste Olt, in Banat, in
Hateg, in Zarand, se chiama : ajumitul,
de-ajumitul, d'a-ajumita, jumetca,
dqi tot pe acolo mai circuléza numile
de pitulicica i mijitul.
27Jocul copilaresc d'a-ajumita se chiama
i pit ulicic a..." (Banat, Or-
§ova, c. Jupalnic).
Jocurile copilaresci la noi: de-a-
-surduca, de calea prin cetate, de-ajumitul..."
(D. Angeloni, Banat, c. Paucinesci).
Jocurile copilaresci: popic, curéoa
ro§iä, de 'Arca, de puiprii, doda nica
cu furnica, de mesa, ajumit, mata
Orba..." (Preut A. Bociatu, Banat, c.
Clopoti va).
popic, lopta, jumetca sari
m i j a, baba-Orba..." (Preut L. Laurian,
Banat, C. Comlo§).
Jocul copilaresc de -a- ascuns ul
in Zarand se chiama ajumitul..." (N.
Sanzian, Transilv., Hateg).
...popicul, ajumitu sati mi gitul,
de-a gala..." (P. Olténu, Transilvania,
Hateg).
22,083.
In Oltenia se Oce : ajumita (Dolj, c.
Shrine, c. Risipit1).
In ajumitu saft ajumita, a- este prepositional
§i nu ne intimpina in forma
: jumete a. Remane dara tulpina
-jum-, care corespunde lui m1,1- in numele
serbesc al acestui joc copilaresc:
anarcia das Blindekuhspiel" (Kara&ie),
dela annypaTn a miji, a inchide ochil".
Serbul Ira- a devenit romanesce jum
prin intercalarea eufonica a unui At_
intocmai ca in gunoiu = slay. gnoig,
§urub=medio-germ. schnlbe (Schraube)"
etc. Acela§.1 joc se chiama polonesce
: 2murek, rusesce minfpni. Originea
slavica a cuvintului e ne'ndoiOsa ;
este fOrte nesigura insa identitatea lui
cu mij es c, i 'n ori-ce cas ambele
Wail a face de loc cu romanul a r om
esc, cu care unii se 'ncerca a le inrudi.
Un verb ajumesc §i un substantiv
ajum 01 a, cu sensul de s'assoupir,
assoupissement" (Cihac, II, 195), nu
exista in graiul comun, ci numai in
terminologia jocului copilaresc.
v. Aromesc. Ascunsele. Baba-
-órba. Mijesc...
1Ajiin s. aglim (ajunat, ajunare), vb.;
jetiner, manger peu ou pas du tout,
faire maigre, s'abstenir, se priver. Sinonim
cu postese.
Dictionar Banaten liss. circa 1670
(Col. 1. Tr. 1883 p. 422):
Agsun. Jejuno. (citesce : a-
A gsun. Jejunium. I giun).
Proverb : Ajund robul lui Dumne-
geil, pentru ca n'are ce manca" (Ba-
ronzi, Limba p. 50); la Moldoveni :
p ost es ce robul lui Dumnegeil..."
(C. Negruzzi, Scris. XII).
Vinerea se petrece i cu ajun
cate o data, cand adeca omul ajunci
pentru cine-va pe care are mania, ca
Dumneget saV intinda mila,. adeca
20