ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1051 AMESTEC 1052
atat de simplu din neo-grecul ficetqccxce.tvdv
gavi (Cihac, II, 633), pe cand
tot in acest fel o altg, stag se numesce
la noi in popor a ngli e, fiind cg, aceia§i
tolbmi se laudat c. o aduc din
Anglia.
v. Anglie. Alestincd.
Americup., s. f.; t. de Botan.: sorte
de Geranium, Pelargonium hortulanorum
(Dr. Brandza). O flóre exotica,
cultivata la not' numal in ghiveciu, cu
frum6se flori de culOre ro§iä sat trandafiria"
(P. Teodorescu, IaIomiIa, c. Socariciu).
Dar de ce se va fi chimand americutei
?
v. Mu§catd.
Amerinclaz (amerindat, amerindare),
vb.; approvisionner. v. liferina
" A inèstee (amestecat, amestecare), vb.;
1°. macher ; 2°. méler, melanger, confondre,
copuler; 30. remuer, , brouiller,
tripoter, ingerer. In primul sens :
a-
mestec mancarea in gurg," (Lex. Bud.)
se intrebuiWzg mai tot-d'a-una simplul
mestec = lat. mastico, de
unde derivä amestec prin preposiVonalul
a = lat. ad. Gura sat digit
mesteca bucatele. Mana sag degetele
amesteca, mintea de asemenea amesteca
, cand se pun la o-laltg fiinte
, lucrurt. sag vederi felurite , fie
acésta in cunoscinta pentru a scOte
din ele ce-va nog sag pentru a ajunge
la un scop, fie in necunosciqa, nesciénd
a le deosebi pe unele de altele. De aci
se trag tote sensurile lui amestec, cart
se pot clasifica in doe ramure : de'n-
, cand elementele cele amestecate
ne preocupa de o potriva in sine'§i
, farg a considera mai in specie
pe unele din ele sag pe instrnmentul
caruia i se datoreza am este cul; al
doilea , cand e vorba de un asemenea
instrument sail cand totalitatea e privita
in genere numai intru cat se rapOrtg,
la unele din elemente. In primul
cas notiunea fundamentala este
22tnéler"; in cel-alalt, remuer". In am-
bele , verbul pOte funqiona ea activ
si ca reflexiv.
I°. amestec ,,mêler, melanger,, con-
fondre, copuler"; de exemplu :
amestec caqile la joc ;
amestecd var cu ngsip;
sa amesteci yin cu apa;
nu amesteca pe Ion cu Petru;
patimele sufletesci, ca §i bOlele trupesci,
ca §i retacirile minii, adesea se
amestecd mai multe la un loc...
Proverbi i locgiuni proverbiale :
Nu te amesteca ca mararul in t6te
bucatele" (Pann, I, 24) sail : te amested
ca mararul in bucate" (Baronzi ,
Limba p. 59).
Cine s'amestecd in ttrite, porcii Ii
mananea" (Baronzi, p. 50).
Nu'tf amesteca lingura unde nu'V
fierbe Ola" (ibid. p. 59).
Cantemir, Divanul 1698 , f. 46 b. :
mai pre urma rasul durerilor st. va
amesteca ..."
Acelasi, Chron. I, p. 258 : pentre
fiori cepa cioarai §i. pentre grail neghing
sa amestece ."
De aci, aplicandu-se la unirea sexu-
ala, ca latinesce: m iscere sanguinem
et genus", in gralul vechiu ne
intimpina :
'1g
si
Moxa, 1620 , p. 381 : ealugari
mufaria i se amestecd cu alta..."
Ibid. p. 355 : se scula Nemitort
de wise pe fe6orii lu Amulie toti, taxa
pre o fata elg o puse popa , i puse
lege : fetele ce vorg ft popi sg, nu se
marite ; lara ia se amestecase cu oareeine
; deca auzi Nemitorg cg, e gre ,
puse de o pazita 'Ana candil nascura
doi gemeni..."
V. fmpreunez.