ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

61 ABAGERIA 62
f. 724) : S'au dat pe o pareche cizme
i pe o bucata de aba négra i nadragi
mo§ului Rafail..." ; mai jos: S'au
dat pe 2 bucati aba negra lui Onofrie
calugaru..." ; de aci : S'au dat p o
bucata, de aba n6gra de s'au facut dularna
lui Climent calugar..."
Socotéla M-ril Hurezu 1740 (Cod.
Mss. laud. f. 678) : La 2 abale négre
da s'au facut haine lui Nictarie..."
In tarifa vamala moldovenesca din
1761 (Cogaln., A. R. II, 323) : Aba
alba, de 11 bucati un leu vechiu ; aba
ro0e, de 7 bucati 1 lea vechiu...",
adeca abaua ro0 de doe off mai scumpa
decat cea alba.
Mai era un fel de aba nurnita u r icdsc
A, despre care in Socotela M-ril
Caluiul (loco cit.) : S'au cumparat 6
bucati de aba uricasca de s'au facut
dulami la darvari i la alV Tigani..."
Ca tote teseturele satenesci, abaua
este i a fost din vechime la noi o
industria locala a terancelor romane
pe care nurnai in mica parte o sporia
importul din Turcia, de unde, prin desul
contact cu Serbil i Bulgarii, ni-a
venit insu§1 numele lucrului. Vorba
romanesca cea strabuna, pastrata pina
asta-111 pe a-locuri, mai ales peste Carpql,
este panura (Lex. Bud.)=lat.
panula. De cat-va timp cuvintul aba
se afla 0 el in lupta cu un alt termen
turcesc : dimia, care a i reu0t
deja a'l goni din unele districte, mai
ales in Oltenia, lar in altele poporul
intrebuintéza asth4i cu acelaI inteles
ambele vorbe, de§i vechile texturi nu
le confunda nici o data,. A§a de exemplu
in Ialomita :
Deosebitele teseturi femeesci se nu-
mese pe : panqa de bumbac, de in,
de canepa, tergare, macat, foite, scórte,
iorgan, chilim, abale..." (C. Teodorescu,
c. Dudesci).
Qi
tot in Ialomita :
Felurite teseturi teranesci sint abale
din lana sail dimia, scOrte alese,
scOrte vergate, foite, velinta, panza de
in, de bumbac, de canepa, covor de
lana etc." (M. Dobrescu, c. Ciochina).
Ast-fel abaua a gonit pe p anur a,
iar pe ea o gonesce dimia; nici
un element insa, o data inradacinat
intr'o limba, nu dispare cu desavir§ire.
In interval de trei vécuri, din abet s'a
nascut la Romani o familia intrega
de derivate.
v. Abager. Abagerid.
2Abagid.
Abaeiii; v. 2Abagid.
1Abaga
Pdn,urd. Uricesc.
Abae (plur. abdi), subst. fern.; housse,
schabraque. v. Abaiu.
Abagôr ; subst. masc. ; tailleur, coinmercant
ou fabricant d'abas. Format
din ab agi d prin sufixul -ar -arius,
adeca abagiar, de unde apoi cu acoinodatiunea
vocalica abager. FOrte rar intrebuintat,
numai (lora in Moldova, abager
e cunoscut mai mult prin derivatul
sea abageri a.
v. Abagerid.
Abageriä, subst. fem.; boutique ou
atelier d'abas. Dintr'o abageria s'a radicat
un Arnaut care, in a doua jumatate"
a secolului XVII, domnise cand in
Moldova, cand in Muntenia, ba chiar peste
o parte din Polonia sudica, i cat p'aci
era sa fundeze o dinastia. Nic. Muste,
Chron. III, 9 : Duca-voda era de mo§ie
dela Rumele din tara Grecésca, §i de
copil mic viind aice in tarn, in zilele
lui Vasilie-voda, ati fost la dughenä la
abagerie; apoi Vasilie-voda rat luat in
casa..."
Format prin sufixul -ie = lat.-ia din
abager.
v. Abager.