ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

191 ACTUEZ 192
in cdt1 rädimatl,
In glue acioap
(Mid 75
Cantemir, Cron. I, 304: ... de calcaturile
i imbletele lor (Mtarilor) locurile
Taril Moldovei despre Nistru, la
camp §i deschise find, mai mult pustie
si de mo§nenii sai de cqi-va ani
parásita este, deoseb de slujitori Ca-
Ares), ce stall pre ace margine pe la
Orhei, pe la Soroca i pe la alte trecatori,
undo sa pot aceoa de rautate
bor. . ." Sa obServam ca, in originalul
manuscript, controlat de d. Gr. Tocilescu,
nu este : aceoa, ci: acioa (rricoa).
Basarabianul C. Stamate (Muza, 526)
acluce intre cuvinte vechl infinitivul
substantivat: acioare, pe care'l explica
prin : haladuinta, adapost, oplo§ire".
De asemenea la Pralea (Psalt. 1827)
f. 88 b : acioare, supunere, ascundere",
mai dandu-ne §i o forma : ado, pe
care o vom atinge mai jos.
Do6 tendiqe fbnetice aü concurs a
trece pe aciez intr'o noua fasa : 1°. plecarea
lui 6 dea desvolta dupa sine pe parasiticul
u , ca in : ciumpoiu = chn-
polu, ciucere = cicOre, bucium = bucin,
aciuóe= aciee etc., de unde : aduez =
aciez ; 2° tendinta grupului disilabic -iode
a scade la monosilabicul -iu-, ca in
vechiul : zua = zioa, Tar cu atat mai
virtos cand i nu este suStinut prin accent,
ca in : aduat = aciodt.
III. Acluim (aduat, aduare); abriter.
Se intrebuinteza mai tot-d'a-una reflexiv,
astfel ca Dictionarul Mss. bana-
Vn circa 1670 (Col. 1. Tr. 1803 p. 442)
nici nu scie altfel decat: Aduedzu- m 6,
contegor".
Moxa, Cron. 1620, p. 348 : Noe intra
in corabie cu feoorii i cu nurorile,
si
trimise Dumnezeu de céle de pre
pamantil de tote vitele §i fieri i paseri
de se auarel cu nus in corabie ..."
Coresi, Omiliar 1580, quatern. XXII
p. 10 : ... fiiului lu Dumnezeu ce n'au
avuta unde nice capult sa aduo
(plum), acestuia i robilor lui ravnitori
sa fima §i multeei i nespuseei bogatiei
a lui sa
Forma aciuo in loc de aciue ne amintesce
prin finalul -o pe : ado din
Pralea ; la Coresi insa trecerea lui e in
o se explica prin acomodatiune regresiva
cu -u-, pe cand la Pralea ea pare
a fi numal o imitatiune rea brodita,
caci el cunoscea Omiliarul din 1580.
Cost. Negruzzi, ScrisOrea VI : "cand
eca cerul se intarita, vantul stinge luminele,
§1 pleia varsandu-se cu §iree,
silesce pre toti a'§i cauta acivare prin
chilii..."
Idem, Aprodul Purice :
..
primävara omátul eel adunat
Pintre ripi, si d'a lui Febus calcle raze sagetat,
Se topesce i s'asvirle Omni lute furios
In pirdul care curge pintre florl in vale jos,
It turbura, 11 maresce, Ii amfla cu al sell val,
Si nu'l lasä pan' nu'l face do se varsd piste mal :
Campiile se ineca, dr Ostoril spalmantatl
S'acluiazd cii-a I or turme in muntil invecinati...
Varlam, 1643, f. 371 a : , e§ti
streina pre pamanta : ca una omü nemernica
te u6uedzi prima lacapri omene§ti
..."
Cantemir, Istoria ieroglifica (Mss. in
Acad. Rom. p. 5) : ... de ochiul zavistii
supt scutul urni1inei audndu-ma.
.."
Ibid. p. 91 : Cine dara in lume, o
priatinilor ! atata de scamos la minte
si
stramtos la cuvinte sa va afla, carele
sa socotiasca sau sa graiasca, ca
cel inpotriva de supt bratul leului .va
pute scapa, sau eel supt aripile vulturului
dcuat ca in primejdie va intra ?..."
Cantemir, Divanul lumil , 1698, f.
114 a : ... nice o pricina de price le
va folosi, nice o §uvaire, nice o acivare
sau supta pamanta fugire..."
Cantemir dara intrebuinteza tot-d'auna
pe aduare in constructiune cu