ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

839 ALERGAt 840
cd : cele do6 laturi orizontale, din earl in
cea de sus e petrecut piciorul miscdtor.
nn : sv6rele pe cari sint insirate moscirele,
astfel cd se invirtesc cu inlesnire Idsdnd a
se desfdsura firele.
st: piclorul miscdtor numit ratl6mAtOre.
bbt: cele trel piel6re pe Carl sta. undlta.
f: firele ce se desfasOrd cdte unul de pe
fie-care mosor si cu carl, tiindu-le intr'o mdna,
a 1 6 r g l tesotorea de urclesce.
S. F. Marian, Canepa (Familia 1885
p. 342) : Romancele din unele parti
ale Ungariei §i Banatului nu unlesc
panzele ca Romancele din Bucovina pe
ur (lit Ore, ci ele o orqesc pe paril
unui gard sail dupa nesce pomi ; pun
adica mosOrele, cu tortul depinat pe
dinsele, intr'un instrument mic numit
lergatdre sail alergatóre, i prin ajutorul
acesteia apoi le urclesc dupa paril
unui gard safl dupa nesce pomi.
De-aice vine ca firele astfel uNite
capeta numirea de c Or
AtergatoW este o unelta, pe care
teranca a§6qa mosOrele 'astfel cu dinsa
in mana al 6r ga de urgesce panza
impregiurul casei, sail pe nisce pari
socotiti a fi in departare unul de altul
dupa cati coV voesce a tese ; iar
u r itOre este o alta unelta, pe care
asemenea urqesce, intin0nd firele pentru
panqa in loc de a alerga impregiurul
easel sat parilor..." (G. Voicu,
Tecuciu, c. Stani§esci).
Auxiliarele resboiului sint :
ri§chitoriul, vatalele, virtelnita
sat rota, mosOrele
alergatorea sat lergdtdrea ..." (Buzeil,
c. Glod-Sil*ea).
In alergatdre se pun mosOrele la
urq6la parlel, dela 2 pina la 21 §i
chiar mai multe mosOre..." (N. P. Guran,
Craiova).
In unele locuri, teranca infige alergato'rea
in pamint prin cele trei piciOne
destul de ascutite in virf, 0 apoi
al 6 r g a ea singura cu firele ce se
desfa§ora de pe mosOre ; mai adesea
insa, 1§i atirna alergatdrea de bratul
stang prin laturea orizontala superiora,
astfel tin6nd'o i manuind tot-o-data
firele pintre degetele ambelor mani, aler
ga cu unelta din par in par, urqind
cu multa iut61a i cu o mare indemanare.
Acest mod de urOre pe a ler gate
trebui sa'l yelp, archeologul, daca voesce
srt intelega tesetoria cea primordiala
a familiei ario-europee i sa privesca
aa ic6nd viuä pe Calypso a
lui Homer : hadv 71- otzo,uhvli (0dyss.
V, 63), sail la Ovidia: Radio
stantis percurrens stamina telae"
(Metamorph. IV, 275).
v. Alerg.ResboYu. Stativa. Tesetura.
Urclitóre...
Alergatara, (pl. alergaturi) , s. f. ;
course ; fatigue. Sinonirn cu alergar e
5i
alergat.
Dictionar Mss. Banaten circa 1670
(Col. 1. Tr. 1883 p. 422) : Alerg6tur6.
Cursus".
Coresi, Omiliar 1580, quatern. XXIII
p. 6 : nu-ti e cu iscodire trebuinta,
nici cu multa alergdturd, nici a §utili
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom. p. 17) : de alergaturile In-
Ii1or olcari i trOpotele piciOrelor a
neobositilor alergatori toata pulber6
de pre toata cal6 in ceriu sa ridica.
.."
Costachi Stamati, Muza I, 157 :
Sprinten la alergaturci, ca calul cel mal sburdatec
;
La trup puternic si lute, la luptd nebiruit...
v. Alerg.Alergare.LAlergat.
Alergaii (plur. alergdi), S. m. ; courrier.
Lexicon Budan : Alergad = alergatoriu,
cursor, der Renner".