ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

731 '.ALBESC 732
gaura cu sare, §i sg, arzg, lemnul in
foc cu totul, i sg piseze ce va rarngne
0 sal cdrn i sg, sufle in ochiu
vinere
In popor se rostesce adesea albezd,
care este i forma cea organicg, cu
sufixul -z ca in g6.113 é z a., numele
ggIbingrii" la ol. In acest mod cabep
= albe'zd la vite i albet 6,=alb at
u m la Omeni sint doe cuvinte cu totul
diferite intre ele sub raportul morfologic,
ambele diferind tot-o-datg, de
albeta=albitiem.
V. "3.Albe'Vt.
itabed, -6, adj. ; blanchgtre. Budai-
Delenu (Diet. Mss. in Muz. istor. din
Bucur.) : Albedu, albeda, weiss, weisslich".
Latinul albidu s. Din compusul
exalbidus derivg, saIbed.
v. "Alb. Salbed.
1' Albèlu, adj. et subst. ; vieillot ,
ayant l'air vieux. Bgtrinel sag om cu
per a 1 b.
In balada din Ardél Chiva" :
Duminica dimineta,
Chivei II sosla pe céth
Vre cinci-qecI de calarasi
*1
cu dol alba de na§1...
(G. I. Bibicescu, Coll. Mss.)
Din alb cu ace1a0 sufix ca in h o 1teiu.
v. 2'3Albdu.
2'A1beni, s. m. ; chien de berger, blanc
et de petite taille. Din a 1 b , prin ace-
Iasi sufix ca in coteiu i griveiu,
alte doe numiri de cane.
La ciobani, canii alb I cu per mic
se chiamg albei..." (S. Liuba, Banat,
c. Maidan ; T. Cri§ianu, c. Cugieru).
v. Cotdu. -du.
3'Albblu, s. n. ; t. de Botan.: chiendent
pied-de-poule, Panicurn dactylon.
Un fel de erbg cu o fatg, albi ci6s
de undel vine §i numele de albdu,
nemtesce w ei ss er bOhmischer Schwaden"
(Nemnich), avend un trunchiu subtire
§i tare cu spicul ramificat ca §i
cand ar fi nesce degete, ceia ce a fgcut
sg i se qicg, daktylon", digitaria
dactylon" etc.
Albefu se taM forte greti la cOs6,,
§i cosalii la tocm61g, intrébg, clan finul
are albdu ..." (C. Negoescu, Rimnic-sgrat,
c. Bogza).
v. 2.Albau. Costrefu. Ierba canescd.Opsiga
.
Albele, n. pr. loc. f. plur. artic. Mai
multe localitätf romane p6rtg numele de
Albele, in care se sub-intelege petre",
ape", case" sat alt substantiv dispdrut
cu timpul : Albele, munte in Némt;
Albele, pgdure in Vla§ca ; Albele, doe
sate in Bacat (Frunclescu, Dick. top. 3).
v. 4.Alba. Albeni. AlbeseY...
AlbbnY, n. pr. loc. plur. m. Numele
topic Alben1, dupg, cum se chiamg, cate-va
sate (Baal.'", Vlaca, God), presupune
pe 6meni veniti din alte loca-
UV' numite A lb u 1, A 1 b a sat A lb
e 1 e.
V. -eni.
Albease (albit, albire), vb., blanchir,
devenir blanc. A face a 1 b sail a se
face a 1 b. Se intrebuintezg mai ales
cu sensul latinulului alb e s c o, de
ex. : albesce pérul =alb e scit capillus
(Horat.), albese penele =al besc un t
pennae (PIM.) etc.
Dictionar Bangten Mss. circa 1670
(Col. 1. Tr. 1883, pag. 422) : Albe'sk.
Albesco".
Balada Vilcan" :
De bärbat,1 s n'avet1 parte
])ece ani i jumátate,