ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

691 ALATURE 692
Alaturare (plur. alaturdri), s. f.;
l'infinitif d' alatur pris comme substantif:
rapprochement, mise en parallele.
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom. p. 89), descriend pe helge a,
acleca nevestuica" (Mustela nivalis) :
cu suldgec trupul, cu alba pelitä, cu
negri i mangaio§i ochi, cu suptiri
degetelele, cu rqioare unghiparele,
cu molcelup viniparele, cu iscusit
inijlocelul §i cu ratungor grumakorul
helgii, ce potrivire ! ce asamanare!
ce aldturare are!.."
v. Alcitur.
.Alfiturel, -n, subst. et adj.; t. de
Jurispr.: voisin. Sinonim cu veci n,
dar inclicand in specie vecintitatea funciara.
A§a la Caragea, Legiuire 1818,
p. 8 : Cand mop: ce sa mascara,
avand seneturI cu stanjani, nu va aye
§i semne netagaduite, atuncI sa, sa
incepa sforare din semnele raza§ilor
cele netagaduite, sau dintr'ale aldturaOlor
cu ace% §i
v. Aldture. -a§% Laturq.
Alitturat, -a. v. Alatur.
Alifiture S. alaturI, adv.; a cOté, environ,
attenant a; l'un pres de l'autre.
Iql asociaza, mai tot-d'a-una pe emfa-
's
ticul -a (v. 5.A): aldturea sail aldtuna,
fara
vr'o schimbare de inteles. E si-
nonim cu ling a, deosebindu-se prin
aceia ca linga indica un punct saü
un moment, pe cand aldture presupune
intindere sail durata, de ex. : stall
aldture de biserica", dar: am fost
linga biserica". In stil de cancelaria,
vechiu i nou, ambii adverbi se into-
varavsc intr'un mod pleonastic, buna-
Ora la Constantin Brancovan, 1696
(Cond. Mss. in Arch. Stat. p. 154):
§i
//care loc Yaste alaturé p r e 1ing 6,
locul manastirii lui Mihai-voda..."
Mai adesea
nea c U.
II urmeza prepositiu-
Act moldovenese din 1644 (A. I. R.
I, 87): movilita cari iaste suptil Gropa-boului
altiture c u vale..."
Nic. Costin, Letop. II, 86, vorbind
despre primirea unul ambasador polon
de catra Mavrocordat : scaun domnese
i lui pus din stanga, altiture cu
scaunul lui Nicolai-voda..."
N. Muste, Letop. III, 68 : dan-
du-se pe din del vanatorii alature cu
catanale, aü inceput a da din sanete..."
I. Crenga, Povestea lul Stan Nitul
(Cony. lit. 1877 p. 31): Alature
c u casa socru-teu, este o casuta tupilata,
in care vde un talpolu de baba,
mqtqugOsa la trebile sale, cum It
sfredelul dracului..."
In limba poporana poetica, aldture
in asemedi casuri se postpune subiectului.
Balada Movila lui Burcel" :
sati:
MI-a ca.clut ghlOga din mana
De o sabie paganil,
Dar n'a cadut nurnal ea,
A cadut si mana mea
Cu pagan aleitureal..
Din Ardel:
POle albe-oiu radica,
Cisme negre-olu dosculta
hi
prin Murk§ m'olu baga,
Cu prim cut alituria...
(Pompiliii, Mild, 26).
Ca s'o aprins podina
Cu TurciI alciturea,
Cand s'o trecut Dunarea...
Din Bucovina:
Sangelo mi'l näbusia,
Jos do pe cal ca pica,
ii calul alciturea...
si
(Ibid. 70)
(Marian, I, 83)