ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

17 A,ALE 18
poporul aded, fiinta lacoma , §i-a
pierdut cOda mergénd sA vineze pesce
intr'un lac, care a ingbietat prinqêndu-i
Oda sub ghiata" (D. Georgescu, Ialomita,
c. Co§ereni). v. Urs.
Un strigAt de dant in TransilVania :
De ce joc, d'ata-a§ juca,
Mána, mana, mM I
Pare ca's facut a§,a,
Tot a§a, mM I
(Jarnik-Barsanu, 362)
Prin Acomodatiune cu emfaticul a
din aia scade la e in forma ale, ae :
Nu e vorba ala, ale e vorbA..." (Pann,
Prov. II, 134), se (lice cand cine-va
vorbesce altfel decum intelegem noi.
Proverb : Omului de eel place, d'ae
se 'ngra§e ..." (ib. II, 81).
La plural, emfaticul -a se acata hi
forma ale :
sat] :
Ochil i sprincenele,
Alea fac pacatele!...
(Jarnik-Mrsanu, 8)
Calul bun si mandrele,
Alea 'mi manca zilele !..
(aid.15)
In unele locuri, mai cu deosebire in
Banat, demonstrativul a se aspira in
ha, de unde cu emfasA, haia, apoi cu
prepositivul a forma ahaia; la plural :
hale, hdlea, ahâle, ahdlea.
Intr'un basin teme§én (Picot, Dialectes
roulnains, 31) : acuma tie cunosc
ca pre ahaia male ri stApAna afiimi
miele ..."
0 notita din secolul XVII : dupa
sOma cO mare am dat la o ruptore co-
stande 2, dupa ahala 01Xl1.1., 1 am dat la
birul sforalor orti 2, dupA, ahaia ,4X41_41,
am dat la altA rumtore costande 2 ..."
(Cuv. d. Mtn II, 615).
Demonstrativul a, iar cu atat mai
virtos forma sa emfatica neutrala Oa,
pe care adesea, sub raportul energiei,
n'o . p6te inlocui trisilabicul sinonim
acei a, este menit, mai mult dectit
corespunVtorul masoulin A 1 §i. A I a,
de a se respandi in grain §i a se inradacina
in literatura, fiind de pe acuma
stereotip in unele expresiuni. Aa, de
exemplu, cand teranul (lice ca cine-va,
§optindu-i vent' §i uscate, ii toaca la
ureche cate ale toat e" (Prahova,
VAlenii-de-munte), e peste putinta
de a pune pe acele" saa vre-un alt
cuvint in locul lui ale, i ar fi insa
pecat de a perde din limba un asemenea
idiotism.
v. Al. Al. Lu. Cel.
8.A, art. fOmin. possessif. Nu e tot
una cu articlul adjectival a i cu pronumele
demonstrativ a , despre cari
vecli mai sus. El corespunde masculinului
a 1 §i se prepune numai : 1°. posesivului
propriti : a mea la mienne";
2°. numerului ordinal : a doua la denxième";
3". genitivului : a omului de
l'homme". Nici o data in gura popo-
mini articlul posesiv nu se aspira in
ha, nu sufere trecerea lui a in a §i nu
se amplifica prin emfaticul a, ea la
articlul adjectival §i la pronumele de-
monstrativ :
hal, hal, haia, ahala,
ahaia etc. Mara de acOsta doe
criterie nu mai putin importante articlul
posesiv e comun tuturor Romanilor,
'far nu sporadic, §i nici intr'un
cas nu pote fi inlocuit prin c el (c e a).
1". De'naintea pronumelui posesiv feminin
: acesta vaca este a mea", la
plural : aceste vaci sint ale mele", pe
cand la masculin : acest boa este al
meti", ace§ti boi sin t aT mei"...
Totu§i in popor nu e rar de a augi
pe a de'naintea posesivului de ambele
genuri pentru ambele numere :
Teranii aice ic a mele in loc de
ale mele, de ex.: ale cui sint caprele ?