ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

153 ACELA 154
sernne groznice ca acelia cum
are fi cu capuld ca de dobitoc, sad cu
tot trupul, sau de tad cu totuld sa
fie lucru ca acela nice de o treba
qi cumu-i mai grozav..."
In tete aceste pasage, fie dupa, nume,
fie dupa numeral, constructiunea c a
acela" cuprinde in sine ce-va superlativ,
corespungênd astfel, pina la un
punct, latinului quam in: quam saevus"
(Plaut., Amph. I, 3), q u a m
barbarus" (P1., Bacch. I, 2) etc. Versul
lui Plaut:
Nimis qu am formido, ne manifesto hic me
opprimat...
(Mostell. II, 2)
s'ar fi putut traduce. in Pravila lui
Vasile Lupul: frica mi-e c a aceia mare
sa nu me apuce..." Negrqit, paralelismul
romano-latin se marginesce aci
numai in rolul lui ca = qu am de a da
locutiunil un sens Ore-cum superlativ,
chiar atunci cand superlativul lipsesce
in forma. Om c a acela bun" este mai
putin decat omul cel mai bun", dar
mai mult totu§1 decat : ornul mai bun
decat cutare". Fernee c a a ceia cinstita"
este femee fOr t e cinstita",
adeca ce-va intermediar intre mai
cinstita" §i. cea mai cinstita". 6meni
c a aceia tocmiti pentru ce-va" nu sint
numai engages", ci expressément
engages". Unul c a acela bun de gura"
=
quelqu' un qui a la langue tr bs
bien pendue" etc.
Quasi-superlativul c a acela" este
un idiotism romanesc, pe care n'ar
trebui sa'l nesocotesca limba literara.
Acesta constructiune se pune generalmente
dupa un substantiv §i inainte
de un adjectiv sad de o alta expresiune
calificativa, care insa pOte sa fie
presupusa numai. Ay. la Miron Cos
tin in: sail ban Dumnezed hin c a
acela" se sub-intelege: viclen", dupa
cum resulta din context. Expresiunea
e mai cu sema energica atunci cand
substantivul nu e articulat: o m ca
acela bun" e mai fOrte, mai mult cleat :
27u n om ca acela bun" sat : o in ul..."
Functiunea superlativala e mai putin
simtita, ba cate-o-data nu se afiä de
loc, in constructiunea lui c a acela"
cu numeralul u n u, unde apare mai
mult comparatiunea , astfel ca mai
adesea se p6te traduce prin pareil":
Enache Cogalnicenu, Letop. III, 227:
' nu se supunea, inca sta i improtiva,
care pe unil ca acie II punea
Lupul la falanga..."
Pravila Muntenesca 1640, f. 19 b.:
72Preotuld de va fi mqterti a lucra in
cetate §i va cerca sa se boeresca
0i
va umbla cu nu§ii, §i va merge in
sabord cu oameni prqti sau cu bo-
Iari, alegandd fara de o nevoe carecare
de-i va fi lui, unii ca aceia ori
sa, se scoata, ori sa se lase de un el e
c a aceTia..."
Dar pe aceIaI pagina, vorbind de
eel nedemni de preutia, Pravila clice :
Oare-ce episcopt pentru plata de va
pune unii popa ca acela, sa se scoata
amandoi..."
Aci, fiind pusa. dupa substantivul
popa", constructiunea ca acela" II
recaltiga intensivitatea, sub-intelegendu-se
la urma : cu totul nedestoinic".
De asemenea tot acolo, f. 26 a:
...pana la moarte insi sä aiba certare
§i despartire de bisereca sa alba,
de nu se va lasa de unii lucru c a
acela sa ca mai faca..."
In urmatorul pasagiu din Povestea
ml Harap-alb de Crenga (Cony. lit.
1877, p. 178) ne intimpina acela construit
cu ca", dar remanend totall un
simplu demonstrativ:
77 " imparatul acela, aprOpe de batranute,
cazend la zacare, a scris carte
fratine-sed cralului, sa-I tramita grabnic
pe cel mai vrednic dintre nepoti,