ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1075 A-MINTE 1076
Basmul Pelle§ impërat": Dad, vei
zacea mereil cum zaci acum pe cOste,
n'o s te pricopsesc c a t aminul ; dar
dac a. vel baga inima in tine §i m'ei
asculta i vei face orl-ce 'ti voiti (lice
ell, sa soil ca am sa te fac ginere de
impe'rat "
Basmul Pipelcuta saü Cenu§ard§a" :
Dupa ce o ismenira astfel, o mai manzalira
pe obraz cu cenu0 §i carbuni,
de nu mai credeal c t aminul fata
de boier mare ..."
Ibidem : Dar nu'i daduse c a t aminul
prin gand..."
Ib. Sa nu'l zaresca c a t aminul
nici macar cu luminarea ..."
Ca i cei-lalti termini bisericesci,
amin n'a putut sa nu capete in gralul
poporan o aplicatiune comicä.
Aa cand gasesci pe cine-va la mösa
§i'l urezi de bine, el iY respunde : a-
edo ! 'far tu :
Amin, min!
Si &i m'anin...
(Balcan, Vorbe bune p. 10)
I. Crenga, Amintiri (Cony. lit. 1882
p. 459):
72Amin
§
! blVesc en cu jumatate
de gura.
i e 11 më anin; spuse Pavel
de dupa soba.
- Amin, ne-amin, § tergeti-vö pe bot
despre purcei I clise Mogorogea cu dna,.
Inteles'ati ? Nu tot umblati' dupa bunatati
; mai mancati i rabdari pra-
jite..."
v. Aghios. Ateluia.
2.Amin, S. m. ; t. de Botan. : Ammi.
0 planta ombelifera apropiata de c h ein
i n (Carum Carvi). Termenul se intrebuinteza
in Banat. Nemtesce se
chiama Ammei. Polonesce aminek,
adeca le petit am e n". Romanul amin,
cuvint fOrte frumos , este invederat
0 etimologia poporana, cu atat mai ni-
merita cu cat cheminul in genere
este privit la mai t6te popOrele ca o
planta sacra : le basilic et le cumin,
deux plantes chbres au peuple et qui
out toutes les deux un caractère p r e sque
sacr 0" (Gubernatis , Mythol.
d. plantes, II, 112). Dupa legenda po-
porana romana , flOrea aminului , ca
§i cuvintul amin, ne vine de pe
canipul lui Iordan".
Rugaciunea poporana catra sf. Vineri
, dupa cum se aude in Banat :
Sfinta Vineri a avut un fecior,
Ca un mandru domni§or;
Din ochl lacrami II mergea,
Din inima sange 'I curia ,
Nime 'n lume nu sciea,
Far' de Lint
Magdalint
Si surorile lui Lazar,
Carl se dusert pe campul lul Jordan
CulegOnd florl de amin,
Si deter& en picioru 'n spin;
Ci acela nu fu spin,
Ci fu albin
Din albini se facu mierea,
Mierea ram cert...
(S Liuba, D. Maidan)
v . Chemin.
,
bA-minte ,
adv. ; rnentalement : 10.
leat a-minte= observer, "etre attentif,
entendre ; 2°. ad u c a-minte = faire
souvenir , rappeler, recommander ; 30.
est e a-minte= av oir soin, ne pas oublier
; 4°. vine a-minte= se rappeler.
Adverbul a-minte=lat. ad mentem
se intrebuintdza numai in asociatiune
cu eel patru verbi : a lua, a aduce, a
fi §i a veni, din cari cu ace0 doi
din urma numai impersonal: irni este
a-minte, imi vine a-minte. In vechile
texturi e fOrte desa forma : a-mente.
Afara de exemplele de mai jos, a se
vedO altele la verbii respectivi.
10. 1 e a ti a-minte.
Sinonim cu bag de s0 ma i cu
vechlul adin t. Se construesce cu a-