ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

177 A CiA 178
Ib. XXVII, 12: statuerunt
sfatuira- se cum
se vainsledze d e
consilium navi ga-
re inde...
acie . . .
Nascut prin acomodatiune din acia,
trisilabicul acie scade apoi prin asimilatiune
la disilabicul acil (= acii).
Coresi, 1577 : Dosofteiu, 1680 :
Ps. CXXXVI: La Oracle Va-
La raula Vavylo- vilonului, acii §enului,
aciia §e- dzum §i plan
zumb Oplansem...
Ps,CXXXVIII:
... de fata ta incatruo
s fuel ?
st suire in ceriu,
tu e§ti aciia; sa
sam...
... de fata ta
incatro s fugil ?
de m'oi sui in
ceriu, tu a c olo
e§til ; de-a§ pude§tins
ere in iada,
aciia eV...
gora-ma in lad ,
acii egti...
Deosebirea intre emfaticul acia din
aci §i emfaticul ai ce a din ai ce se
arata mai apriat la Dosoftelu in psalmul
CXXXI :
AsCasta'l odih- Haec requies
na mia in vécul
de vdc, aicia
mea in saeculum
saeculi, h i c ham'oi
Acil voiu rabitabo...
I b i suscitabo
sari cornil lui Da- cornu David...
Astfel ai c ea este hic", iar acia
ibi", dar nu tocmai cu sensul de
17acolo", ci cu acel de acolea", precurn
vedem tot la Dosoftelu in Paremiar,
1683, f. 103 a :
... sa'l adue
in cortula marturiei,
§i volt sta
acil cu tine , i
tg airtois
rret;g sir axiiviv
Toi) itaez-vgiov,xat
aviptrovrat 0 x E-1
ma vol pugora §i
volgraiacolia
perce (sof), xat xaafliiocu,
xal
cu tine. ..
.1.a2.1i6w
peat cor,...
E
De asemenea in Omiliarul dela Govora,
1642, p. 29 : unde frica lui Dum-
nezau nu iaste, acii mare foamete iaste
de lucruri bune ; unde nu sa secera
spicul curatiei ca al graului, arii e foamete
mare de viata de vecie..."
Alaturi, ba pOte chiar mai pre sus
de sensul local de acolea", acia functionéza
aprOpe intocmai ca adverbul
de timp atunce". A§a in acela0 Omiliar
p. 63 :
. numai ce'ti cugeta, a 66.-ta framsete
vor fi acel ceriu §i pamant nou,
ca iata de acii nu va fi nice o frica,
nice schimbare de vremi, §1 nice se vor
acoperi cu nori intuneco0 §i. trasnet
§i fulger ucigatoriu; de acii vedére infrico§ata
nu se va arata aco lo ; alijderé
§i pamantul se va lumina cu framséte
de flori cu buna mirizma, i adeca
de acii nu vor mai fi pre el fferi
In acest pasagiu, atat de bine scris,
acii este curat un adverb de timp, sinonim
cu ,,atuncic i avénd drept corelativ,
ca adverb de loc, pe : a c ol o.
In scurt, acia pare a aye, ca derivat
emfatic din a c i, o functiune intermediara
intre aice §i a co lo pe
de o parte, intre a cum §.1 at un ci
pe de alta, dar plecandu-se totu§i mai
mult spre a tun C e §i spre a c o 1 o.
Zilot, Cron. p. 83 : . pricina de
se punea Rosia pentru Constantin-vodit
Ipsilant, era adev6rat §i a trahtaturilor
§i. a hatihumaiunurilor, dar era mai
mult slujbele §i indatoririle ce facuse
el Rosie, in vremile acelea cand Napoleon
umbla cu tOte mqte§ugirile sa
surpe §i pe Rosia, cum surpase §i stricase
§i cele-Palte imp6ratii §i craii ale
Evropei, gata avénd resboiul §i cu dinsa,
§i pe taina umbland a ridica i pe Turd
asupra el, ca mai lesne sa o surpe ;
care lucru siontindu'l
Ipsilant i facendu-i'l
cunoscut, Rosia fOrte s'aa fost
indatorat lui i d e aciY, mana drepta
avêndu'l la acésta, cum 0 la aradicarea
Sërbilor impotriva Portei, sta Ro