ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

921 2ALT 922
(Cihac), ci este u n e-alt e tot feluri
de lucruri", de'ntalu intrebuintat numai
la plural, de exemplu intr'un act
din 28 octobre 1593 din Archivul mY
Petru Schiopul (Mss in Acad. Rom.),
unde se vorbesce despre de§terarea
principelui : cum acestil om cu tote
unéltele lui s mOrga in crairia
noastra , Mra grije , cu voia inparatului..."
Aci toate un0ltele"
insemnOza invederat tot ce are" sag
tot ce trebue".
v. Un. Una. Unelta.
Despre qicerile alt e- ale a paralisin"
i alta-aia monstre",
v. 1..Ale.
A. Odobescu, DOrrina Chiajna p. 76:
Pehlivanii arapi §i hindii, ce'i adusesera
din -Ora Turcésca, facura §i ei
feluri de nasdravanii i de jocuri minunate
§i neveclute locurilor nOstre ;
unii sal:fag in vezduh, cu capetele in
jos, peste opt bivoll pu0 in rind, altii
calcag cu Yudlä pe o fa§ia de tulpan
intinsa farã d'a se cufunda, 'far
unul mai ales schimba in tot chipul
o caclule, care, cand o arunca de pamint,
pe loc se prefacea in feluri de
caciuli deosebite. De acolo a 0 4it
vorba romanOsca: altci caclula! cand
vrea omul sa qica ca s'a schimbat starea
de mai nainte a unui lucru..."
Despre originea istorica fOrte intoresanta
a locutiunii proverbiale altet
CACI -a 1 ã= c'est une autre paire de
manches", care nu vine de loc dela
pehlivanii arapi i hindil",
V. Cacluld.
a
Cu un sens apropiat, se mai (lice :
intOrce sail a schimba p e alta
f i a.
Jipescu, Opincaru p. 120 : omu cand
vede el bine ca nu merge drept i neticl
ceva, lesne schimba vorba
p'altd fO Ye.. ."
Intocmai aa ic Sicilianii : vutari
'n antra fo gg hi a= cambiar materia
del discorso" (Traina).
v. A-ho ! Fad.
Cu negatiune, se qice n e - alt e xceptionnel"
in locutiunea : a face ce-va
sag a fi ca n e altd 1 u m e", de unde
apoi la comparativ: ne-ma I-alt sans
pareil".
Basmul Petrea FOL-Frumos" (Sbiera,
Pove§ti p. 118) : ar nasce un prunc
ca ne-mai- altul pe lume, un Petfrumos
din poveste..."
Adjectivul i pronumele alt se deosebese
de tot prin functiune de neutrul
al t, de adverbul al t a 0 de termenul
poporan medical a 1 t a, pe cari
veT-le mai jos, ca i derivatele :
altd-data. alta-drd. alt-cum. altalt-unde...
2-Alt s. altd,; pas ça, pas ceci. Nume
general pentru tot ce nu este a c 0
s t a sag a cel a. Are mai adesea forma
alta, in care finalul -a nu pare a fl articol,
cad atunci §i la masculin s'ar
(lice altul, ci mai curand este emfaticul
-a (v. 5".A) functionand ca in adverbi.
E invederat ca in: nu dinsa, ci
alta vorbesce = c'est une au tre
qui parle" 0 in e 1 alta vorbesce =11
parle autrement",priinulalta
at doilea alta sint doe cuvinte cu totul
deosebite in fond, di identice in
forma. Neutrul alta functioneza ca ceva
mijlocig intre pronume i adverb,
nemic adjectival.
Balada Golea haiducul" :
VoinicI, stati
De nu mat dati,
Pe mine nu m6 stricati
Ca asta nu e alla,
Ci este gre§61a mea...
(G. D. Teodorescu, Does. pop. 5891.
Balada Opripnul :
Nu mr-e dudd de a s t a,
Cat mi-e cluda de alta...
I