ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

637 1.AJUNS 638
nitif d'aj ung pris comme substantif
: action d'atteindre, d'arriver, de
parvenir etc Represinta ca substantiv
abstract tote sensurile verbului.
Une-ori e forte elegant ; 'Duna-Ora intr'un
cantec poporan din Bucovina:
pinteni zimtosl ii da,
Pinteni zinatosi murgului
Spre-ajungerea dorului,
Cad .dorul e mare cane:
Peste multe Mull vine...
(Marian, I, 146)
De asemenea la Mitropolitul Antim,
Didahi (Mss. din 1781 in Acad. Rom.)
p. 10: am trudit din zi i din noapte
sa inmultesc talantul Domnului, pentru
ca sa nu ma, numar in randul lene§ii
slugi, §i am silit dupa putinta
me §i dupa proasta, ajungere' mintii
mele..."
In primul pasagiu, ajungerea d or u-
1 ui = accomplissement du desir" ;
in al doilea, ajungerea mintil =
portee de l'intelligence".
v. Ajung.
l'Ajans s. &grime, -A, adj. ; part.
passe d'ajung pris comme adjectif:
arrive, atteint, mtri.
1'. Ajuns = sosit.
I. Vacarescu, p. 423 :
CA ne lubesce Dumneg.ed cu dragoste
curatA,
In tOta vremea o vedem, in tote ni
s'arata
Fulgere, vijelil i plol, obladuirI ascunse,
Ce Provedintal ingrijind, sint tot la
vreml ajunse...
20. Ajuns = a t in s.
Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. in
Acad. Rom. ps. XCVI):
*i de fata Domnului, muntii, ca cdra
S'ad topiit, ca de soare ajunsd vara...
Ajuns cu culu, berührt" (Dr. Polysu).
La negativ:
Bocet din Banat (Cuv. d. batr. II,
712) :
Ca 'n do6 rdzOre
Va fi cAte-o flOre:
FlOre la pAmint
N'ajunsd de vint,
Moire
La recóre
N'ajunsd de sore...
Ajuns de batranete" §i ajuns la
batranete", ambii termini insemnand :
aprepe batran ", cu acea deosebire
ca'n casul de'ntalu pete sa fie o imbatranire
inainte de timp, prin bele
sat necazuri, pe cand in casul al doilea
este o imbatranire treptata firesca.
Zilot, Cron. P. 76 :
Vedeai Omeni cinstiti, ajung do bAtranete,
De frica, munti urcAnd, ca 'n cele tinerete...
De aci transitiunea logica la:
O. Ajuns = c o p t: pima ajunsä,
reif" (Dr. Polysu).
Ajuns la minte" §i ajuns de minte"
= copt, matur" ; dar primul cuvint
implic. o lipsa anteriera, de minte,
pe cand cel-l'alt arata, numai o desvoltare
deplina a mintil.
Enachi Cogalnicenu, Letop. III, p.
240: Era om de treba §i invatat
agiuns de minte..."
v. Ajung.
2.3. Ajuns.
2'Ajims S. aglüns (plur. ajunsuri),
s. n. ; part. passe d'ajung pris
comme substantif: arrivee.
Cantemir, Ist. Ierogl. (Mss. in Acad.
Rom. p. 35): nici adinc fundul marei,
nici nestrabatuta a pamintului grosime,
nici pre supt rAdaiciuele muntilor §.1
stancilor a metalWr luvaite vine, nici
nevoia agfunsului...4
Mai ales in urarea tlesjpuna, sosire
din drum a unui Ospe dorit sail OAcut
:
/4'