ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

695 ALXIITA. 696
locuri, alauta se aplica la tot felul de
instrumente musicale cu cOrde, cari de
aimintrea 'Arta numiri a-parte de :
vióra, scripca, diplä, cobza, cetera,
brOnca etc. Pentru instrumente
scurte se clice simplu aldutd
saü lautd ; pentru cele lungi: a ldutd
mare, alta data: alauta nemtésca
(Cuv. d. batr. I, 267).
Cugetari in Ora mortil, circa 1550
(Cuv. d. batr. II, 464): o, amar cola
ce be i manainca cu cimpoi 1 cu
ceteri i cu aldute..."
Varlam, 1643, II, f. 4 a : nu te
inbata, nu chema ciuinpoi §i aldute §i
mascarici..."
Silvestru, 1651:
ps. LXXX: da
in tampana, cantec
dezmierdat cu
aldutd...
ps. CXXXVI :
spre salci spanzurama
aldutele
noastre...
ps. CXLVI: cantaVDumnezäumI
nostru intru
alautd...
Noul Testament
X IV, 2 :
...
sulti
auziiu
gla1utai-
lorti lautand
cu lautele sale...
Coresi, 1577 :
tampana,
psaltire frurnoasa
cu céteri...
...in salce pre mijlocii
de la spanzuramt
o r g an
e 1 e noastre...
...cantati zeului
nostru in c ét
e r
din 1648, Apocal.
...vocem quam
audivi sicut c it.har
o e dorum
citharizantium
in citharis
suis...
De asemenea o forma alciuta, de
exemplu la Arsenie din Bisericani,
circa 1650 (Mss. in Acad. Rom.), ps.
CVII: sculqi, cantari i alaute (aun6)",
uncle la Silvestru: de§tiapta-te,
psaltire i lautd (num)", lar la Dosof-
teiu, 1680: scoala-te, psaltire i ci at
e r a..."
Dosofteiu insa intrebuinteza nu
o data pe alauta, mai ales in versuri,
de ex. 1673 f. 115 b :
sati 1. 167 a:
Cu vase ce's de .cintare
Adevara ta cO mare
Si'ntealciute cu strune
rvoi cinta cu viersurl bune...
SA o cinte'ntecaciute
'N dziace strune'n viersurl multe...
Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. in
Acad. Rom.)...ps. XXXII:
Domnulul vA marturisiti
In aldutci §i'l slAvitl,
In psaltirT cu zOce strune
Cântati-I cu 'ntelepciune...
Olténul Moxa, 1620, P. 395: sunetele
armelora §i rasunulti coardelora
de arca mai iubila decatt glast de alaute..."
; iar mai jos: numai ce be
9i
mainca cu mueri frumoase, i cu
fluere i cu alaute, jucari §i cantece..."
Poetul basarabian Costachi Stamate,
care apucase Inca secolul trecut, clice
(Muza I p. 9): Lduta era un fel de
scripca cu doe sati trel cOrde, pe care
cu mana drepta se invirtia o rota ce
sbirniia pe cOrde, 'far cu mana stanga
lautarul calca cu degitile tonurile cantecului
adeca cola ce se chiama
frantusesce vielle".
Trecem la graiul poporan de astaql.
Pe la Fagarq se qice in gluma cäträ
lautarI:
Sucesceli, Tigane, cuiele
SA se'ntindA cOrdele;
Prinde lduta de git,
Trage'ml una de urit...
(A. CriOanu, Transilv., c. Pnrginen1).
La viOra se qice pe aci lautd §i
ceter a" (D. Päscq, Banat, c. Faget).
Pe la noi in unele sate se rostesce
/dicta, in altele laita (G. Dobrin, Sofia