ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

149 A CELA 150
Toxilo has fero tabellas tuo hero.
Abfl eccillum domi... (Persa, II, 2)
Apud nos eccilla festinat cum sorore
uxor tua...
(Stich. IV, I)
Din lat. eccillum (eccillarn) Romanii
aü tras d'a-dreptul dubletul: acel (acea)
§i
c e 1 (c e a), intocmai ca: acest
cest, acolo i colo etc., de unde apoi
prin emfaticul -a: ac e la (a c e I a) §i
c el a (c e I a). Despre cele-l'alte forme :
al (a), al, ahal etc. pOte fi controversa,
precum vom vedé mai la vale. De0
acel i c el slot perfectamente identice
prin origine, totu§1 cu timpul ele s'ail
diferentiat in dialectul daco-roman prin
functiuni : acel pastrandu'0 caracterul
propriil de pronume demonstrativ in
corelatiune cu acest", pe cand c e 1
a capetat rolul de articlu adjectival.
v. 1.Acel. Cel. Acela. Cela...
Acbla,
acbfa, (plur. aceia, acelea),
pron. demonstr.; celui-la. Acest pro
nume compus difera de simplul a cel
prin mai multa emfasa, printr'un grad
mai Malt de demonstrativitate, pe care
'1 datoreza particulei enclitice -a (v. 6A).
Ca specimen de energia lui acela se
p6te da urmatorul pasagiu de pe la
1650 din Arsenie dela Bisericani (Mss.
Sturdzan din Acad. Rom.), ps. XCIV:
intru manule lui 's marginile lumii,
magurilor acelula sant, ca
§i na1imi1e
aceluia iaste maria §i acela o au facut
pri'nsa...", acolo unde se exprima cu
mult mai mole :
Dosoftelu, 1680 : Silvestru, 1651:
...in manule lui ...intru a lui
's hotarale pa- mana santa to ate
mantului, 0 nal- adancile Omanturile
muntilor a tului, i varfurile
lui sant, ca a lui
Taste maria 0 ins
u I au facut
muntilor ale lui
sntü, ca a 1 u
iaste maria §i e 1 ii
pre insa... 0 aü facutt...
§.1
Radu din Manice§ci, 1574 (Mss. Harl.
6311 B. British Mus.), Mat. V, 3, 5 :
Fericati mese- Beati pauperes
rii cu sufletult, spiritu : quoniarn
ct acelora e in- ipsorum est
paratiia ceriului. regnum caelo
Ferecati ceia ce rum. Beati qui
plangu-se, a a- lugent : quoniam
ceia m n g ra a s e - ipsi consula
vor... buntur...
Aratand ce-va departat, acela se aria
in opositiune cu a c e sta, care lndica,
obiecte mai apropiate.
Pravila Caragia (1818) p. 81 : Ori-ce
inclinare §i datorie au fiii cei fire0i
catra parinVi lor, tot ace inclinare all
§i
fiii eel de suflet &bra, suflete§tii lor
parinti, 0 a ceWia catra aceia..."
Positiunea normala a lui acela este
la finea propositiunii, ca in pasagiul
de mai sus, oil dupa un nume, de ex.
la Dosofteiu, 1673, f. 12 a :
S'avem bucurie de-a sa mintuinta
St vedem pimaii afundati in salta,
CA'n latul acela care ei giitara
Li s'au prins pi6orul de st incurcara...
Samoil Clain, Invataturi, Blaj, 1784,
p. 20: Seneca, marele acela intre Romani
filosofb, intre alte §i foarte intelepte
invataturi ale sale, §i acesta
au lasatt in scrisorile sale, pentru indreptare
oamenilor : in toata viiata
zice trebue a invata a mull..."
Niel la cap6tu1 frasei, nici dui% substantiv
sari adjectiv, spiritul limbei nomane
nu admite pe a c el, ci numai
pe acela. Scriitorii moderni, chiar dintre
cei mai buni , pun une-ori : a c e 1
care... ", find deprin0 cu francesul :
c el u i qui..." Poporul insa nici o data,
nu va qice altfel cleat : acela care..."
De asemenea numal acela pOte sa
inlocuesca un nume ; de ex. :
Constantin-voda Brancovanu , 1696
(Condica Brancovenesca Mss. in Arch.