ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

281 ADAPITORE 282
III°. In fine, precum francesul : poison
(-= lat. potionem) insemna de'ntaiu
beutura" in genere, alunecand apoi la
sensul specific de otrava", tot ap romanul
adap a trecut 0 el la :
a) dail beutura vatämätóre :
Corbea, Psaltire din 1700 (Mss. Acad.
Rom.) :
§i lntru seté m adeipare
Mi-au fapt cu otet lute si tare...
b) inveninez :
Zilot, Cron. p. 111: iar Filipescul
nesuferind, incepu a sapa pe IToda. Yoda
pricepénd, vru a'l perde, dar neputénd,
putu numai de'l facu surghiun la moia
sa Bucovul, unde bolnavindu-se ic
ca rat fost addpati bolnav sloboqindu'l
de aü venit la Bucuresci, all raposat.
. ."
v. 1' Adapat. 2Adàpat. Apd.
AdAphre. v . Addp.
l'Ad6pitt, -it; part. passé d ' a d A p.
Pentru diferitele sensuri, veqi la verb ;
sa se observe insa ca ad apat se aplica
aprópe d'o potriva la Omeni ca 0 la
vite sail la pamint, pe cand adap se
intrebuintéza mai cu deosebire in privinta
acestora din urma.
Intr'o frumOs6, caracteristica a fetelor
ardelene :
§i la grain sint dragastOse,
§i la suflet sint volOse,
§i's cu buze suptirele
Addpate 'n thu cu miere,
SA te tot sArutI cu ele
(Jarnik-Barsanu, Transilv. 28).
S6, punem alaturi caracteristica unui
prelat :
Zilot, Cron. p. 88 : Mitropolit se afla
la venirea Rosilor Dositelu, Grec de
fel, adapat cu invettitura, i firesce cu
duh pentru patria bun, cad tot sta la
intamplari cu boerii cei buni pentru
dinsa. . ."
v. Addp. 2. Addpat.
2.Adtipat, a. n.; 10. action d'abreuver
ou d'imbiber ; 2°. empoisonnement. Ca
aqiune de a adap a", acest participiü
substantivat nu se deosebesce de
ad.apare, adapatura, adapaciun
e, fiind Ina mai elegant : ad eipatul
vitelor, ad dpatul pamintului. E mai
interesant sensul de inveninare", prin
care addpat a devenit ca §i un termen
tecnic medical in gura poporului pentru
orl-ce intoxicatiune printr'un corp
fluid, fie in fapta, fie numai in presu-
punere.
Pe aice se numesc bOlele asa
: du-
rere de cap, dinsele sat elele, vatamatur6,
surpatura, pantecaria , dropica,
per pe la degite, friguri, buba-négra,
rae, potcitura, diochere, fäcut, ada pat
etc. Pricina frigurilor se socotesce de
sateni ca este un d a t sat a dapat . . ."
(P. Teodorescu, Yaslulu, c. Lipova).
Contra adapatuluI, ori-de-unde sa fi
provenit, babele dela -Ora intrebuintez6,
mai cu sema argint-via (D. Alboténu,
Covurluiu, c. Mastacani).
v. Adap. Arg int-vig. Dat. Fapt.
AclAp6e1ane, s. f.; action d'abreuver"
(Cihac).
v. 2 Addpat.
AdApator, -Ore, adj.: abreuvant, quelque
chose qui abreuve.
v. Addp. Addpdtdre.
Ac1apht6re (plur. addpdton), s. f.; abreuvoir,
citerne, auge.
Cuvintul, literalmente ce-va care ad
a p a", insemnoza mai ales sghiaburile
cu apa pentru vite. Iata unul i acela.0
pasagiu dupa Paremiarul din 1683
§i. dupa Biblia din 1688 :
Dosofteiu : §erban-voda :
Exod. II , 16 : . .. au §azut
pdzu la putt; la fantana; 0 la
lara popa lui Ma- popa, den Madi-