ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

147 ACEL 148
sail:
Aces §es, acea dumbrava §1 colnicele cernite
Ii privesc, §i de-a lul jale par'ea's i ele
rnãhnite...
(C. Negruzzi)
Peste putintA de a qice: la crAngurile
acele, la isvorul acel, la dum-
brava acea", ci numai: acelea, acela,
a c el..., afarA de casul cand acele e o
scAdere foneticA poporanA din acelea,
precum vom vedO mai jos.
In gralul romanesc InsA fiind o tendintA
forte pronuntatA de a postpune
elementele pronominale, de aci urmOz4
ca circulatiunea lui acel e rarA in cornparatiune
cu a lui ac el a. In limba
veche acela usurpA adesea locul lui
acelpinn, §i de 'naintea numilor. De ex.:
Dosofteiu, 1673, pref. p. 2 :
vrAtos ca si intr'a ci a i a noapte intru
caria patina cia de buna voae au suferit..."
Sat :
Act moldovenesc din 1639 (A. I. R..
I, 94) : ...pentru ac ela loc au avut
calugArii de Beserecani pAra cu Dumitralco..."
In urrnAtorul pasagiu din Evangeliarul
dela 1574 (Mss. Hart 6311 B.
British Mus.), Marc. III, 21-5 :
...de va impArAtiia
de la.si in-
pArti-se, nu poate
sta inpArAtila
aceia, §i de va
casa de ia-§i inpArti-se,
nu poate
sta acesia c a s A...
...si regnum in
se dividatur, non
potest regnum
ill u d stare; et si
domus super semet
ipsam dispertiatur,
non potest
domus i 11 a
stare...
intrebuintarea emfaticului acela dup4
si inainte de nume presintA un chiasmus
adev6rat clasic :
impArAtiia acela
><
aceia casa.
In limba poporanA de ast641 :
I. CrëngA, in PoVestea Jul Harap Alb
(Cony. lit. 1877 p. 181) : ...apol aceluia
om nu-i trebue. altA negustorie mai
bunh..."
In graiul nostru vechiu, se mai rostia
une-ori trisilabic: acelu. Aa intr'un
zapis moldovenesc din 1622 (A. I. R.
I, 31): au intrebatu pe care cine-va
din oarneni : a cui este mo0ia pe acelu
vArfu frumosu? le-au spusu cine-va-§ cA
este a nostrA mqtenilor BrAnVi;
dumnélor auzindu a§a, au venitu la
noi §i ne-au intrebatu : mo§ilor! a dumnévostrA
este mo0ia pe acel vArfu?..."
In macedo-ronnana forma trisilabicA
s'a conservat pink asti. Kavalliotis
scrie : cez.Nov, Bojadschi : acelu.
Femininul acea, fArA a perde o silaba
ca in acel din acelu , a &Mut
§i el in graiu la ace, de§i mai rar,
silaba finalA rAclomandu-se pe accent.
In Legenda Santel Vineri (Cuv. d.
bAtr. II, 149): 0 acelu inparat vAdzu
ace cilia. mare..."
E de mentionat a in acela§1 text,
care ne oferA pe trisilabicul acelu, intr'un
loc scade la ace pin i emfaticul
acela (ibid. 156): §i dupa a c e
grAi svAnta Veneri..." (v. 1.Acda)
Moldovenii mai nici o datA nu rostesc
: acea, ci numai ace.
Romanul acel, vechiu acelu, ca si
paralelurile sale occidentale : ital. quello,
span. aquel, portug. aquelle, retorom.
6el sat quel i altele, derivA din
lat. eccillum = eccu'illum, pe care nu
o data II gAsim in Plaut, de ex.:
Sed generurn nostrum ire ec cilium video...
(Tria. III, 1)
Ubinam est is homo gentium ?
Eccillum video...
(Mereat. II, 3)
Filiam ex te tu habes ?
Immo e c c ill a m domi...
(Aulul. IV, 10)
Habeo eccillam meam clientam...
1)
(Mil. III,