ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1069 Ami Apt 1070
Si judecata ca amiazdzi chlara,
0 va face ca 'n zi senina de vara,..
In constructiuni preposiVonale :
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss.
in Acad. Rom.) :
Act.. Ap. XXII , ...nE92 pecrntt-
6 : intru ami- fieiav ,Eeta-
adaTclzi ,9traluci avgthpat wag Ezalumira
multa viv...
unde in Noul Testament din 1648 :
c atra amiazazi", lar in Biblia lul
§erban-voda din 1688 : s p r e ami-
azazi.
Moxa 1620, p. 402 : intuneca soarele
int r'o amiazdzi catu se ved6
stélele..."
Poporul prangesce cu mult inainte
de ; de aci inteo doina din
Arddl :
Sa n'am pranz
Fara de plans,
NicY amiaz
Fara nacaz...
(Jamnik-Bársanu, 195)
Jipescu, Opincaru, p. 113 : la prangull-mare,
te face nebun ; intre prang
§i namiacli iI spune ca, le§ti lingd
mare; in tolu namieçlilor, Ruman harnic
..." ; unde e forte rernarcabil pluralul
namieclilor".
Poporul gice ca sOrele e tras de
bol de diminé i pina la prang , de
bivoll dela pranq pina la andep, de
cal dela amiep i pina sera..." (P.
Diaconescu, Muscel, c. Godeni).
De aci, timpul intro diminé i amaU
fiind privit ca fOrte lung, s'a
nascut proverbul despre Omenii eel molai
la fapta sail la vorba :
Pina sa oica boil br6z",
Vine sOrele runtime
(Pann, I, 96.)
Poporul imparte giva in doe c o -
nace sail popasuri: unul e la
anziaca, cel-alalt la asfintitul sOrelui.
A. Odobescu , Pseudokyneg. p. 8 :
.... bietul George Glanth, cel care cu
o rugina, de puca, pe care ori-ce vitiator
ar fi asvirlit'o in gunolu, nimeria
mai bine decat altul cu o carabina
ghintuita, i care pe mine, nemernicul,
m'a adus de multe on cu vinat
la conacul de amiaclf ..."
Poporul gice ca la amiacl saO ni-
rneli §i la sfintit sta sórele de mananca
un corn de prescura i bea un pahar
de yin..." (A. Iliescu, Dimbovita, c,
Sardaru).
ce,
Cand la nol e césul 12, qic teranii
sOrele st a. in scaun sat. se
odihnesce..." (D. Arghirescu, Covurluiu,
c. Moscu).
La am6;11 ciobanil de aice ic
st au 1" (T. 1Tasililt, Tecuclu, c. Tudor-Vladimirescu).
Basmul Voinicul cel fara tatä" (Ispirescu,
Leg. p. 107): ii gise ca tocmai
la amiaclf, cand va fi s Or ele in
cruc 1, sa inalte o prOjina §i in virful
el sa pule o mahrama
Basmul Poveste -eranésca." (ibid.
p. 260) : Dracóica de muma a Smeului
dormia numai la namiekti cand s 6r
ele sta in cruel..."
La ciobani, timpul dela 9 pina la
11 ore se chiama amiap oilor; dela
11 pia, la 2 dupa 12, s u b-amfacla..."
(T. B61anescu, Nérnt, c. Baltetesci).
Afara de scaun, staul i in cruel,
se mai aud pe a-locuri in popor aIi
dol sinonimi cu amiacif.
Unii dintre ciobani qic hojina
cand sórele este la amiacla..." (Severin,
Tecuci, c. GodinescI).
La 12 Ore se gice pandela saü
nameg (T. Poperlan, Braila, c. Cazas).
Ambil ace§ti termini, de o intrebuintare
forte restrinsa , sint slavici :
hojin sail mai bine ojin a este
paleo-slavicul u2ina", rusesce min",
adeca mancare dup6, prang", lar p a nd
e I a, care circuléza numal pe linga