ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

217 AGRUM 218
Acest termen se apnea in graiur
poran catra sOcre.
Alexandri, Poes. pop.2, 237 :
SOcrk scicra!
POmã acrd!
De te-al dice cat te-al. cOce,
Pómä dulce nu te-al face...
Marian, Buc., II, 183 :
po-
SOcra, sdcra,
POmã acrd,
De te,aI dice cat te-al cóce,
Ca maicuta nu tel face;
De te-al cOce-un an s'o vark
Tot vel remanè amara...
Bietelor sOcre li se canta acest cantec
chiar la nuntile teranesci :
Foe verde &ha latá!
Socra, socra, p 0 m ft acrd 1
De te-al dice cat te-al cOce,
POnat &doe nu te-al face;
De te-al cOce-un an s'o vark
Tot estl acrd i amar a!
Apoi ca un fel de consolatiune comica
:
Frunza verde de cicOrel
Bucura-te, sOcra mare,
Call vine cheptanatOre
Sa te cheptene pe cap
C'o lobda de lemn de fag,
Japal, japaI peste cap!
(G. Constantinnl, 'Carat, corn. D6rnna)
De aci i proverbul: s'a saturat
sOcra de p o m a acrei" (Pann, I, 167).
Este f6rte interesant ca, printr'un
fel de afinitate electiva, acru intra in
compositiune intima numai cu vorbe
de vita latina: lapte, pétra, apa, mer,
vérd i porna. Singura exceptiune, pe
care ni-o aducem a-minte, este :
g) Br anza -acrd: qa se chiama
in Banat branza inchegata de sine din
laptele inAcrit" (S. Liuba, Caransebe§,
c. Maidan).
Deminutivele lui acru sint : acrut
§i acri §o r, insemnand ambele putin
acru" ; iar amestecul lui acru in
alte gusturi produce pe acri ft i pe
a cr ici o s, cari insemneza : dand in
acru".
v. Acresc. Acrime.
critóre. Acriturd.
Acrig. A-
Apd.
Borg. Brdnzei. Catran. Lapte.
216r. Mistret. Otet. Padurel.
Pard. Pthnd. Sócrd.
Acrat, 4. v. Acrid.
Acum.
(plur. acrumuil), s. n.;
I;Itecritta
t. de Med. : 1° aphtes, muguet, millet,
maladie de la bouche chez les enfants;
2° marasme infantile, tabes rneseraica;
30 sorte de sel medicinal, probablement
sulfate de magnesie.
Cu primele doe sensuri :
Pontbriant : acrumu, aphthe, petit
ulcere dans la bouche"; Dr. Polysu :
acrum, die Aphthen , Mundfaule der
Kinder".
Gr. Perian (Tutova, corn. Bogesci) :
Poporul de aicea nurnesce bOlele
22
astfel : pOla-alba , rast , umflatura de
tita, durere de ochi, albata la ochi,
carcinul saü brOsca la ochl, durere de
cap, diochiu, plecate, potcitun, verme,
plascaghitq, rie, tifos, friguri, trOhnri,
versat, coriu, bube dulci, bOle lurnesci,
vatámatura, trepäd, holera, ciuma, oftiga,
galbanare, stransu, rohini, buba
cea rea, giunghiu, chelbe, gaiei, buba
negra, dropica, §i acrum la copi
un fel de bOla care se intinde
peste tot corpul."
di
A era.. v.
Intr'o scrisOre ad-hoc, d. Perian ne
urrnatórele amanunte: Acrion ban-
tue mai cu deosebire pe copiii rea
tractati, in vrista pina la 15 sail 18
luni. Copilul tipa intr'una, se invinetesce
in timpul plansului cand este
lovit de acesta bOla, apol dupa un timp
Ore-care cade intr'o mare slabiciune,
are lipsa de sange, duhul II este greir,
1,