ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

571 5'AIA 572
celle-la ; 2°. pron. démonstr. neutre
ça, cela ; 3°. article prepositif de l'adjectif
au ferninin. In primele doe sensun
este o forma rustica forte respanditO
pentru emfaticul acela; in
serisul al treilea, pentru c e I a. Corespunde
masculinului enifatic a I a §i
ala=acela, cela.
Dr. Polysu : tot cact = dasselbe ;
pentru oda = darum, desswegen ; toc-
mai pentru aia = eben datum ; e act
= das ist eben".
a) Ca pronume -demonstrativ femeiesc.
0 doina din Transilvania :
Cate pas6rele 'n codru,
TOte 'ml canta mai la modru,
Numai biata docarlia
Aia 'ml cântti 'n pribegi5...
(Jarnik-Mrsanu, 198)
Alta tot de acolo :
De-aici pin5, la Bra§ed
Nime nu'i strain ca ed,
Fára fruncla de dupléd;
Dar nici aa nu'i straina,
C'are-un pic de radacina...
(Ibid. 205)
Cantec oltenesc :
S5, rni'ti dad un söm6nat
Cum de-mult nu s'a mai dat,
Semönat de poter4
St resard Romanmi,
SeminciOra d'aia, none,
Tot cu ()chi i cu sprincene...
(G. D. Teodoresou, Poes. pop. 484)
Basmul Fet-frumos" (Ispirescu, Legende,
167) : se intOrse dela biserica,
0
veclu frumusetea aia de gradina..."
b) Ca articlu prepositiv adjectival,
singularul aia e rar, de§i este des pluralul
a 1 e a.
Basmul Rena Simiclena" (Ispirescu,
Leg. 20): manu§ita aia micuta §i piciorqul
ca de
c) Ca pronume demonstrativ neutru.
Basmul Tinerete fara batranee
(Ispirescu, Leg. 5) : blestemul Orintilor
le-a ajuns, §i d' aia s'at
facut
lighioi a§a precum le
Basmul Ciobana§ul cel isteV (ibid.
246; cfr. 161) : Fata de ce crescea,
d' aia se facea mai frumOsa..."
In Banat, se (lice aia aläturi "cu
ahal a. In Basmul Gaitan de aur"
(Picot, Dialectes roumains, p. 36): ca
sä poi triece, Ye joarda ala, da cu ia
pre fata api 'naintea ta i dzi... ";
precum §i la neutru (ibid. p. 26) :
Cenu§otca ramose mult dupa a i a in
voriet..."
In Moldova insa aia nu se aude,
afara numai done. pe la locuitori veniti
de Muff.
Clobanii pe aice se deosebesc de
sateni in grain prin cuvinte ca : aia,
ai-l'altä, a 1 a (plur. a I a), pa dincolo,
se caznesce etc., pe cand satenii qic :
a§ea (acea), a§ea-l'alta, a§éla (plur.
apia), pi dincolo, se nacajesce..." (V.
Stegariu, Tecuciu, corn. Corodu).
v. 6.A. 7.A. Aceia. Acela.
Alzakt. Ala. Alea.
4.A1a, plur. d ' a I a. v. Ala.
6.A1a, s. f. indecl.; matronne, dame.
0 veche rernalita italica, mai pastrata
abia in cate-va catune.
In judetul Olt se (lice pe alocuria:
a u § i -meti in loc de : barbatul meti.
Bunióra, cand se intalnesc doe femel
§i una din ele intrdba : Da bine,
anti -teg
bia ! unde e ? A u §i-mea
e dus la cósa, etc. Tot a§a se qice :
act a mea, in boo de : nevasta mea ;
de ex. cand doi barbati se intalnesc
§i unul din ei Intréba : Ce mai face,
nene Gheorghe, doda Stana ? Bine ;
dar doda Rada ? Aia a mea tese
ori tOrce. Dad, insa amindoi sint mai
familiari, atunci se intreba : Ce mai
face aia a ta, ma ? Bine ; dar aia