ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

933 ALTMINTRE 934
altip de fir §i de matasa pe la umeri
§.1 pe la gat, §i o fota albastra cu
dungi dar ace1ai, 0 primblare
la munti : macar ca era cel mai
frumos dintre toti fiacail, nici o fata
nu se uita la el, pentru ca era sarac,
pentru ca n'avea camqa cu altip
palaria cu margele..."
0 doinä de peste Carpati :
Badiu care 'ml place mie
N'are cask nici mosie,
Numai 'Ana 'n palarie ;
Nici o brazda in holdita,
Far' camase cu Olga. ..
(Jarnik-BArsanu, 99)
Derivatiunea cuvintului : altipt ab
a 1 a, littera t interposita, quasi parva
ala, cuneus" (Quintescu, Deminut. p.
28) e ingeniesa, dar este de prisos.
In Banat se (lice I atitariu sat)
la tit a" (D. Recénu, Lugq, c. Bucova).
Serbesce latit z a Armzwickel"
(Karadiié). Acesta forma indica
d'a-dreptul originea vorbei ca deminutiv
din 1 a t = latinul vulgar lat us
margine, cap6taiu, um6r", de uncle italianul
lato, vechiu frances 1 e z etc.
In medio-latina eraia sinonimi latus
§i spatula = epaule" (Du Cange, v.
Spatula), al caruia deminutiv epaulette"
vrea sa qica tocmal alti, o
forma metatetica din latita. Serbil
ati primit cuvintul dela Romani, 'far
nu Romanii dela Serbi, i cu totul alt
ce-va este polono-bohemul lata=morceau
de ravaudage", latati=rapiécer"
(Cihac). Romanul altipt din latita
§i serbul lat it za nu insemneza petec",
ci numai epaulette", si'n
Transilvania
se §i. chiama in unele locuri
u in 6 r a § I :
Chindiséla de preste umeri se numesce
um6r a
Sibiiu, c. Sina).
I i catip" (I. Floca,
Un alt sinonim al altipi este pava
petite pièce de toile carrée qu'on at-
tache A la jointure de la chemise avec
sa manche" (Costinescu), care nu deriva
din limba maghiara, dupa cum
ati crequt'o unii, ci din latinul vulgar
p al a dorsi dextra levaque eminentia
membra" (Du Cange), cu aceia§1 trecere
a finalulul -la in -va ca in piva
=lat. pila" (Cihac). Ungurii, luand cuvintul
dela Romani, il rostesc de o
potriva : palla §i pdha, pe linga o a
treia forma intermediara pálha". Atat
paha precum §i pala cata sa fi
existat la Romani alaturi cu pava,
dupa cum exista maduha" i madu-
/ar" alaturi cu maduva".
E ferte posna§a metoda acelora cari,
ori-cand una §i aceia§i vorba se gasesce
tot-o-data in graiul romanesc i la
vre-unul din poperele invecinate, se grabesc
a sustine ca Romanii aü imprumutat'o
dela alV, ca §i cand numai
dela Romani nemine DU putea sa imprumute
nemica.
Limba romanesca trebui sa pastreze
cate-trei sinonimi, pe cari pete sa le
diferentieze sub raportul sensului, lasand
pe aUtta i pe p av a cusuturilor
de pe came§a, er prin um er a
inlocuind pe neologismul militaresc neasimilat
§i neasimilabil epolete".
Macedo-romanesce altita se chiama
vat rahi a = vechiul grec fictreaxic
sib; iaNz-og dvi9-iv71g" (Suidas).
v. Clin.Pavel.
AltmIntre, adv.; autrement; sinon.
In primul sens sinonim cu altfe 1;
in al-doilea, cu de nu sat de un de
n u (Lex. Bud.); dar ambele sensuri
se impleticesc; buna- Ora, in sa faci cum
V am spus, altmintre o paV", se traduce
de o potriva bine prin autrement"
§i prin sinon". In primul sens
altmintre i§l pete prepune pe d e :
22sint obosit §i mi-e lene, d e altmintre
me simtesc sanatos", unde de" func-
3o*