ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

141 ACEIEZ 142
... ace§te santu cela ce n'au crezut
in tatal i in fiiult §i in duhul sfanth,
dereptu weld se muncescu ague.
(Cuv. d. Mtn II, 316).
... acqte sintu carii n'aii ascultatti
de tata-seu §i de murna-sa, ce-u priimi
tu blästemul parintiloru, der eptu
aced se muncescu ay...." (Ibid. 324).
... aceia rau au graitu cum voru
curvi §i au facut curvie, dereptu
ace se muncescu..." (Ibid.)
aceia manainca came de om, d e-
12
reptu ace se muncescu..." (Ib. 826).
... ingerii tremura inaite cruciei,
ara omenii o ting a-man ti
ura pré
ia strambu, der eptu ace sa muncescu..."
(Ib. 326).
Si altele vr'o da-cleci de pasage, in
earl aceia e scris : 2113/A, PICA, Pita
mai ales : au.
Prin désa circulatiune, drept aceia"
ajunsese a deveni un singur cuvint, primul
element perphdu'§i individualitatea
prin tocirea consOnel finale. Ap,
intr'un document moldovenesc din 1610
(A. I. R. I, 22) : d erep- ace s6, are
ei i aduce nescare urice sau alte ispisoace,
mariia ta sa nu le crezi..."
Foneticesce aceia Qa" coincida nu
numai cu aceia celle-la", ci inca §i
cu acela ceux-la" ; prin functiune
insa e ce-va tot atat de independinte
ca i adverbul latin eo " fata cu casul
pronominal co ", i nu e permis
de a nu'l acorda un loc separat in
repertoriul limbei.
Ca i pronumele feminin acei a,
neutrul aceia se rostesce in graiul poporan
nu nurnai ceia, (al perderea iMtialului
a-, dar se mai inlocuesce inca
prin ala i ahaia.
A. Pann, Mo§ Albu, I, 5 :
ziceam, clätind cu capul, cö d'aia bletji
Românt
La Gate o intaruplare zic vorba celor b-trazil...
Ci
Picot, Dialectes roumains, 27 : ajungend
acolo, vëdzu c ahaia ce straincia
ap de tare II un &tan de aor..."
v. Ahala. Cefia.
2*.Ac6Ia. v. Acela.
Ae6191. v. Acelagi.
Aeelitt, part. passé d'aceie z. v.
Acelez.
Acenz (aceiat, aceiare), vb., endimancher
, mettre les plus beaux habits.
Cuvint intrebuintat mai cu deosebire
in Banat, dar pOte nu cu totul necunoscut
in Romania.
1)A se aceta, aceiat, a se imbraca,
imbracat in haine curate" (S. Liuba,
Caransebe§, corn. Maidan).
72Cuvintul ateid insémna : habiller
solennellement, festlich kleiden ; de ex.
Petru s'a ateiat de biserica, , de Pasci
etc. (S. Mangiuca , Familia , 1884,
p. 67).
Cele do6 forme : aceiez i ateiez se
explica prin particularitatea fonetica a
graiului din Banat de a confunda pe t
Cu 6 de'naintea lui e §i. i, pronuntand
ca Serbil in sonul I (Picot, Dialectes
roumains, 13). De aci, considerand pe
t ca primitiv, d. Mangiuca inrudesce
pe aceiez cu ital. attillarsi se parer,
s'orner avec trop d'affectation." Acéstä
derivatiune, ingeniósa la prima vedere,
e gre§ita chiar in casul cand forma
organica ar fi ateiez, caci italianului
attillare corespunde spaniolul atildar,
ambele din medio-latinul attitulare, de
uncle e peste putinta a trage pe romanul
ateiez. Faptul insa este ca atelez
e un simplu resultat de confusiune
dialectica intre te §i ce, in loc de forma
cea corecta aceiez.
Intr'o colinda din Ialomita, aprópe
de CAW* se canta :