ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

817 ALEN 818
terram absconditur" (Miklosich). Asemeni
gAuri sub pOmint in latina vulgarA
se chiama lame : 1 a m a est locus
voraginosus" (Ugutio); I a mae
sunt confractiones viarum, quae fieri
solent pluvia interveniente" (Papias) ;
deja in latina archaica la Enniti : latebras
lamas que lutosas" , 'far intr'un
text italian din vOcul de mijloc:
fossata, quae vadunt et sunt juxta
stratam Ganaceti, serrentur et serrata
teneantur, ita quod aqua discurrat in
lam a m" (Du Cange, v. Lama). Forma
amplificatO lamina insemnezO in vechile
texturi italiene : cripta, locus
subterraneus" (idem, v. Lamina). Din
latinul lama se nasce romanul I a m A,
ca din I a n a" lana". 0 ,,lamä de
§oim", I a m 1 de oiin", sint tocmai
acele gAuri sub pAmint, acele pon6re
in can' Mehedintenii arètati d-Iui Ion
Ionescu vechile culcupri d'ale ph-niter.
and §oimAritul s'a stins, nici cuvintul
lam A nu se mai intelegea, astfel
cO din l a ml de oim" poesia poporanA
a fAcut 1 i mbi de §oim", §i
nici aci nu s'a oprit desfigurarea succesiva
a cuvintului, cAci in variantul
din Dobrogea al celor doö colinde muntenesci
ne intimpinA :
Trel feg marl imi are,
Cu top ad stare,
qi eke tril
Cu meseril :
Unu'l in-umbl
Ce berbecl primblä
(Burada, CAW. 72-31
adecA, printr'o noua etimologiA poporana,
dupA ce din lam A se rAscuse
lim b a, din limbA s'a fAcut Linu
rn b I A, literalmente marche doneement".
Mal remane o intrebare : un p o I -
mar ce are el a face cu berbecii?
In prima colinda :
Altul §oleal iml alemesce
*i berbeel iml ingrijesce... ;
in a doua :
Alemcsce Mini de §o1m,
L'aml de vim §i gra§1 berbe
in a treia :
Unu '1 Lin-umbla
Ce berbe ci primbra...
In vechiul grain, sinonim cu berbec"
era are t e (=lat. arietem), fOrte
des in texturi i despre care vom vorbi
pe larg mai jos. Dar tot ar ete, cu
tormele colaterale er et e .1i her et e,
se chiamA in popor un fel de § o i m,
astur palumbarius" (Marian, Ornitologia
1, 123), care vindza porumbei
potarnichi, facdnd altA data i el parte
din specialitatea §oimarului (Rolland,
Faune VI, 198). In prototipul celor trel
colinde era darn, :
Mini de §olm iml alemesce
*i anti imi ingrijesce
cl...;
de unde apoi, perind vimAritul §i ajungend
a se uita de tot vechiari terminologiO,
dupa cum din lami" s'a
facut limb)", tot ala din areti = autours"
prin omonirnicul areti" = moutons"
s'a fault :
flu
berbecl imi ingrijesce
Alemese este un verb compus din
a d §i lama intocmai ca ademenesc"
din ad" §i manus", cu singura deosebire
cA , dupA norma foneticel romane,
a d se asimilOzA cu urmAtorul
1, pe cand de 'naintea unei labiale el
mai adesea se amplifica in ade-" (v.
Ademenese): a alemi pe vim, este a
strabate in lama lui ; a alemi la mi
de §olmi, este o locutiune pleonasticA
ca a zidi zidiri", a gAuri gAuri", somflare
somnium", iac & 40Yrti etc.
v. ".Arete. Láml. Letma§.
Vindtdre
A115n (plur. alénuri), S. n.; 10. contrariétO,
adversité, envie ; 2°. mean