ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

873 ALIMORI 874
mijloc, acela despre care Sidoniti Apollinare
clicea :
Romano exierat populato t rux Alama nn
u s..
sail :
Rhenumque ferox Alam a nn e bibebas
Romanis ripis ...;
dar insq numele §i grOza acestui nume
datéza tocmal din acea epoca. Sub Aurelian,
insa§1 Italia fusese napastuita
de &tit, Alamani : cujus urbes Al
1 aman n o rum vexationibus affligebantur"
(Aurel. Vict. de Caesar.).
In limba romanesca Aliman, vechiu
Aldman, precede slavicului N émt,
prin care a fost inlaturat din grain,
nu insä nimicit fara urma. Serbil n'ati
putut sa capete pe latinul Al am a nn
u s decat numai dOra prin Romani,
la earl finalul -annus (Allamannus,
Almannus) trece regulat in -a n, ca in
an = annus", nu in An, dupa cum
ar fi trecut simplul -anus. Afara de acésta,
dna vorba ar fi venit Romanilor
dela Serbi , ea ar suna A 1 a -
rn el n, dupa cum din serbul oupan"
noi am facut jupein".
NicI cu romanul Aliman, nici cu serbul
Alain a n, nici cu latinul AI a
mann u s, n'are a face turcul osman-
alaman
liü brigand" (Miklosich ,
Turk. Elem. I p. 9), a caruia forma
organica s'a pastrat in dialectul djagataic
al Turcilor orientali : alaqman
cavalerie, bande de brigands" dela a-
1 a qm ak renverser, , culbuter , détruire"
(Vambery, éagataische Sprachstud.
p. 212).
v . Capoin. Hantigtar. Nemt.
Alimänèsel. 1
.Alimänèseu. i v . Aliman
Alimänit.
Alime. v. 8..A11.
Alimbn, S. m.; t. de Botan. : Citronelle,
Artemisia abrotanum. Se intrebuintéza
numai in regiunea dunarenA,
mai ales in Dobrogea
Alimon se (lice la Lemn ul-D o mnului
§i este la foi ca marariul" (G.
Eftu§escu, Constanta, c. Ciobanu; G.
Steranescu, c. Satu-noiA).
Alimon se resadesce In gradina. El
nu cresce mai mare decat pina la InAltime
de 35 40 cntm. Are mai multe
radecine de cari se tin o multime de
fibre, i sta verde pina da zapada.
Face un fel de flOre galbena ca flOrea
pelinului, mica ca gamalia de bold. La
foi se asemend cu marariul. Are un
miros fOrte placut. Femeile 11 intrebuinteza
mai mult pentru impodobirea
mortilor, lar fetele il pun la cap,
cand se gatesc cu alimon , incep a
cAnta :
IVA verde alimon,
In grAdin5, la Ion ...
(P. Teodorescu, Ia1omia, C. ocariciu)
v. 3.Alion.
Inteo doina din Dobrogea :
Ialornita.
DMA verde alimon,
Se pun murgul la pripon,
SA'mI astern jos banciluta
Si la cApatalu seluta
(Burada, CAR% p. 241),
unde editorul din erdre explica pe alimon
prin al A m ae.
Negre§it, alimon pi
alAmãe formeza un dublet etimologic,
derivand ambele din neo-grecul
A,Eittóvt, dar fie-care a capetat un alt
inteles. Sub raportul sensului, alimon
se refera catra a I Am a e intocmal ca
francesul c it ronelle Artemisia abrotanum"
catra citron citrus medica".
v. 1. Altimde. 2.3. Lemnu-
Domnului.
AlimbrI, S. m. pl.; t. de Mythol. :
nom d'une fete populaire, le jour des
pi