ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

215 ACRU 216
Aeru, -6, adj. ; aigre, acre. Din latinul
: acrum, de uncle atat sinonimul
frances, precum §i : ital. agro, span.
agro, provent. agre etc. La Romani
-c- a trecut in. numal in derivatul
agri §. Pretutindeni ace14 sens fundamental
de : intepator la gust". Ca
§i am a r, acru e in opositiune cu
ci u 1 c e. Un contrast §i mai energic
cu notiunea de dulc e, exprima asociatiunea
: a m ar §*1 acru.
Poporul clice : acru c a otet ul"
sail acru c a b or §u 1", mai ales
cand se vorbesce despre yin ; I-ar intr'un
sens superlativ : a facut un
bor§ c at r an de acru" (E. Mironescu,
Covurligu, c. Oancea).
A veni cul-va acru de ce-va saü
de cine-va" este o locutiune proverbiala
pentru a aräta desgust.
Pann, II, 114:
Multi doresc singufatatea,
Dar ei de ea sint sate'
Dam cunoscut buniitatea,
111-a venit acrd, destul...
Pentru t6ran, sint acre pina O. halnele
acelora pe cari ii considera ca
ciocoi" :
Negustoru, boleru, dregatoru, adicatele
alde M imbracati" in acre, in albastre,
ii sint negri inaintea ochilor.
Rar sa pule ochl buni Warm p6 cate
un oräpn..." (Jipescu, Opine. 10).
Ca epitet specificativ, acru intra intr'o
multima de termeni ca :
a) Lapt e-acru oxygala".
Jarnik-Barsanu, Transilv. 394:
Hop sAracA mândra mea,
De mAncat irni aducea
Lapte acru 'ntr'o margea,
Mâncam i 'mf mai remanea;
Dar acuma fnsurat
Tritiesc ca g'un Impërat,
nici cânci nu's säturat I
Ibid. 193:
Frunzä verde lapte acru,
346 bagal slug& la dracu...
Inteun text latin medieval : et pastores
dabant nobis a cr u m lac bihere"
(Du Cange, v. A crurn).
Sinonim cu lap t e -acru este laptecovasi
t", in care epitetul specificativ
vine din slavicul kvasti fermenturn"
(Miklosich).
Ca nume personal, intr'un document
rnoldovenesc din 1620 (A. I. R. 1, 181):
Glegorce Lap ti acru..."
b) P 6 t r a -acrd alun, alurnen". Termen
intrebuintat de till Romanii, dar
avénd §i unil sinonimi provinciali. In
Banat se 'lice la alaun: ci ps6, saü §i
pét r t -acrci" (S. Liuba, Caransebe§, c.
Maidan).
c) A p -acrci eau minerale" se intrebuinVza
in unele locuri peste Carpatl
: borvizul la nol se chiama a p 1-
-acrd" (I. Georgescu, ngaral , c. Scoreiu).
cl) Mör-acru, mai des la plural :
mere- acre, care nu sint bune la
mancare §i din care se face must acru ;
pommes a cidre" (Costinescu, Vocab.
II, 87).
Pann, Prov. III, 150 : N'ate dinV
sa r6q13L painea, §i '1 cere inima mer e
acre..."
Alexandri, Nunta teranésca, sc. I:
Mari, nu 'mi mai pomeni de cataonur
cel de dascal, lua-l'ar nabädaicele I ca
m'am saturat de dinsul ca de mere
acre..."
Se qice de asemenea:. mere p ad u-
rete §i mere mistrete.
In Basarabia exista o familia de
boerina§1 : Meriacri --- Mere -acre.
e) V é r d
a -acrd choucroute".
Pann, Prov. II, 92:
Mal bine van& acrd cu 'nvoialä
Decat zabar duke cu cartelä..,
f) P O nip, -acrd fruit aigre, verjus".