ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

67 ABAT 68
din latina. Pe de alta parte, nu din
vechia gréca se trage neo-grecul EgtOravoc,
ettaavdt, dturavdc, ci se datoreza
Turcilor , dela earl de asemenea Ro-
manii, Bulgaril §i Serbii ad capetat pe
abanos.
Intr'o fOid, de zestre moldovenesca
din 1669 (Tiktin, in Tocil., Rev. I, 340) :
2 sapete mari ; 2 1zi verzi marl; 1
sacreiu viarde; 1 sacrel4 de abanos
polieitu...."
Aci e vorba de adeveratul abanos;
acest cuvint insa insemna la noi, ca i la
vecinii no§tri de peste Dunare, ori-ce
lemn negru 0 tare, care se p6te dobandi
printeo procedura artificiala. La
Serbi (lice Karagic' (Lex. I)ab onos
se chiama : lemnul care prin §edere in
apa se intaresce ca o pétra. Romanul
crede c : din stejar se face abanos,
fOrte negru §i tare, cand Vde o suta
ani in apa; din acest abanos se fac apoi
gaturile la ghitare i la scripce,
cuie la aceleali instrumente 0 la flante
etc." (Staret G. Theodorescu, Galati).
Cuvintul este la noi atat de poporan,
incat a ajuns a se intrebuinta §i ca
adverb. Cand cine-va nu se schimba, nu
se mOia, nu slabesce, poporul Ii dice :
*ado tot ab inos,
Tapan i virto
(Pann, Prov, II, 169),
In acest adverb, nu numal notiunea
tie lemn, dar i acea de n e gru , ad
despdrut cu desavir0re. Anton Pann
(op. cit. II, 98) ilice catra o fan :
Cat O. to dregl la obraz,
To-al trecut, nu mal al haz;
Gandial ca chipu 11 frumos
0 sa. stea tot abanos....
A vde abanos, a sta abanos, a se
tine abanos, este o expresiune cu atat
mai interesanta, cu cat numele arborelui
in cestiune, de0 a calatorit
fOrte mult, totuti n'a dat nicdiri na-
scere la o asemenea adverbisare, care se
explica la Romani printr'o asociatiune
de idei curat romanica. Latinesce robur,
forma veche robus, insemna pe de o
parte stej ar, i chiar anume stejar impetrit,
abanos", iar pe de alta ta ri
adica calitatea de a fi :
. . . . . . abanos
Tapan ,si virtos....
De aci spaniolesce substantivul : ro
ble stejar"; locutiunea : fuerte como
un roble a se tine abanos"; adjectivul:
roblizo Viper], virtos, abanos." Inainte
de a fi capetat dela Turci pe abanos,
Romanii cata dara sa fi avut, ca
Spaniolii, un termen latin, o veche
vorba indigena, cu cele doe intelesuri
de robus" i robustus", pe earl ambele
dupa acela le-ati altoit cuvintului
imprumutat de peste Dunare. In acest
mod, ori-cat de turcesc prin forma,
abanos este la noi latin prin fond.
2Abanos, adv.; d'une maniere forte,
durable, en persistant.
v.1A.banos.
Abitr, subst. n.; souci , inquietude.
Aabr i habar, vorba turcesca ,
o
care
insemna : scire, 0 de aci : pes, grija
mare, temere : abar n'am de tine=nu
pesa de tine; abar de grijä sa n'ayeti
de amenintarile lui = de loc sä
n'aveti grija de amenintdrile lui; abar
n'am avut de ce 'mi spuneV vol=nici
prin minte mi-a trecut de ce'mi spuneti
vol." (L. M.)
Pann, Prov. II, 93 :
En le§in, mor dupit tine.
tu habar n'al do mine. . . .
Oi
v. Habar. Haber.
1 2 3. Abht (abdtict, abatere), vb. Sub
acesta forma limba romana poseda patru
verbi fOrte difeq prin semnifica-
§i