ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

965 LAM 966
ina cu unt prOspet ori cu untura §i
cu zahar, de culOre roO, inchisa. Dela
Turd cuvintul a trecut §i la Greci :
za),fiieg, xalfiav4Tig; de asemenea la Serbi
§i la Bulgarl. Cihac (II, 584) crede a din
prototipul arab al-helava" a capetat
§i
limba portugesa acesta vorba sub
forma alfeloa = espece de confitures".
In adever, Portugesii ai o alva de
zahar : alfeloa de acucar", §i o alva
de miere : alfeloa de mel". 0 a trela
varietate la Romani este deminutivul
vi t a, , despre care mai jos.
v. Acadea. Catai f Sarailia. Tahin...
Alvagerld
Alvagb).
1
)
v . Alva.
Alvithr. V. 1' Alvip E.
s. f. ; espece de nougat oriental.
Amestec din nuci, scrobéla
alba §i zahar saü miere. Cand nu e
de post, se pune albq de oil in loc
de scrobela. Cel ce o face e a 1 v it a r,
er locul al v it ari A.
v. Alva. 2. Alvitä.
s. f. ; sorte de jeu enfantin.
La lasatul secului de branza, este
obiceitl intre copil s bata alvila. Acésta
se face sera, dupa, Gina, §i in chipul
urmator : De un cuiü batut in tavan se
léga o atä, lunga pina sä vie in dreptul
peptului copiilor. La capetul de jos al
atei se MO, o bucata de alvip cat o
portocala de mare. Doi copii, pina la
virsta de 15 ani cel mult, se pun fata
in fata, avénd la mijloc alvqa, adeca
intro ei. Se departeza cu un pas unul
de altul. Un al treilea fa c e vint
alvita catra unul din copii. Acesta este
dator, MO, a pune mana, sa o apuce
cu gura. Daca nu 'Ate, trebue sa o
atinga, cel putin cu buzele, trimitend'o
catra, tovaro§ul seil, carele §i el se atine
cu gura, ca s'o primp,. Sint unii
copil dibaci de prind al vita de mai
multe ori. Sint altii earl nu pot sa
o prinia nici odata. Cel care o prinde
de mai multe ori, este läudat de tóta,
adunarea. Ast-fel se trimite dela unul
la altul, pina ce on apuca, alvita i o
mananca, ori n'o prinde §i se lasa de
a o mai baLe, ca sa faca rind i altor
copii, carl altépta cu nerabdare.
Si
rid marl §i mid, i fac chef, petre-
cere §i chiloman mare. Sa se mai scie
ca la asemenea qi se aduna cate doe
sail mai multe gasde la un loc, ca sa
fie mai multi copil. Dupa. ce se ispravesce
jocul, se cérc a. norocul fie-cäruia.
Acesta se face ast-fel : Cu luminarea
se da foe atei, aa unsa de alvita cum
este, in norocul cutäruia §i sorocind'o
pina uncle are sa aria. Daca se stinge
§i n'ajunge pina uncle este sorocita
ata, se iice ca n'are noroc in anul acela.
Apol clandu'i din noil foc, o sorocesc
pina unde are sa aria, pentru
altul. Daca arde pina unde ata e sorocita,
iic ca in anul acela va ave
noroc , §i o sorocesc pentru alt copil..."
(P. Ispirescu, Bucuresci).
Acest joc copilaresc se afla §i la Macedo-romani,
unde se chiama asca,
adeca : c asca sa prind alvita" (M.
Iutza, Cruvva).
v. 1. Bat. Case. Joc.
Vint...
AlvititriA. v. 1. Alvitci.
l'Am
(avut, avere), vb. ; avoir : 1".
posséder, tenir ; 20. sentir, ressentir ;
80 devoir, étre force. Unul din cel trel
verbi activi §i auxiliari tot-o-data, alature
cu sint sail fill i v o lu, cu
cari se §i compune pentru a obtine
unele forme, dupa, cum se compune §.1
cu sine insqi : am avut, ag f i avut,
31.