ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

101 ABUREL 102
abur i albanesul avul, earl* sint in adevOr
de aceia§1 origine primitiva, insa fär
a se fi putut nasce unul din altul.
Albanesce avul, rostit §i : aval, insemnézt,
vapeur, exhalaison" (Dozon), uneori
fumOe" (Camarda), nici o data
7/souffle". Cata sa fi avut totu§i o data
sensul fundamental de s ufl u, fiind-ca
deriva din aceia§1 radocina ario-europea
: av, din care este grecul d'w =
ano suflu" , d'og = aFog suflet"
(Hesych.), d'a2a aFELla , alga,
aie etc., tOte cu digamma, de unde
apoi prin imprumut dela Grad latinul
: aura §i abr. Acea radecina ario-europea
av ni se presinta i 'ntr'o
forma metatetica va, din care se trage
sanscr. vami sufflu", lat. ventus §i
altele (Curtius, Griech. Et.) In laconicul
dfihe=lesbiacul alrrie (Ahrens, Dial.
dor. 49), adeca : aber=aver, ne intimpina
trecerea lur v in b. In romanul
abur, aburdzd, abdre, radecina av §i-a
conservat sensul fundamental de suflu"
ca §.1 la Greci, pe cand Albanesii l'aa
perdut; ce-va mai mult Inca, Romanii
poseda forme colaterale b ere, bur 6z
, derivate din Vva=av, pe earl nu
le at . de loc Albanesil. Daca dart avul"
este tracic la Albanesi, e trade §i abur
la Romani, dar nici Romanil nu
rat luat dela Albanesi, nici Albanesii
dela Romani, de§i forma romanesca
este mai primitiva prin sens , p6te §i
prin finalul r.
Macedo-romanesce se 'lice ca §i la
noi : abur, aburi. La abur din corp :
)2nii
spilai nihOm manille i vedzi cum
nii-es aburi..." La abur din paine : painea
e cald6, frange 'na carvelie §1 va
sa vedzi cä scete aburl..." La abur din
apa :
capachea tingeriiei se-umplt de
aburi..." (M. Iutza, Crupva). Nu cunOscem
insa la Macedo-romani nici un
exemplu de abur cu sensul de suflare",
pe care ei par a'l fi perdut din graiu
prin contact cu Albanesii. Nu l'ar aye,
probabilmente, nici Daco-romanii, sä fi
venit aci de peste Dunare taNiu in
vecul de mijloc, dupa cum crede §cOla
lui Rosier. In orl-ce cas, acesta este
inca o proba, Ore-cum suplementara,
despre desvoltarea cea independinte a
ml abur la Romani pe de o parte, lar
a lui avul" la Albanesi pe de alta.
Prin diferi tele sale acceptiuni, abur
are o multime de sinonimi. Une-ori el
insemneza ; p a r a, f u m ; alte-ori : c et
, negura, nor, promorOca etc.;
semnificatiunea insa de capetenia este:
adiare....
Familia romanului abur : aburesc,
aburez, bureza, bore, abere, borila etc.,
afiliata cu albanesul" avul" §.1 cu familia
grecului dno, n'are a face cu grecul
floehag sat /9000; crivat"alban. bora
sail volt, zapada", care prin latina s'a
respandit mai in tote dialectele romanice
; dar nici cu slavicul: buria furtuna"
n'are a face. In romana inst, ambele
aceste curenturi eterogene s'aü intalnit
nu numai cu tracicul b One, ci Inca §i
cu latinul bruma, producendu-se prin
ciocnirea tuturora o confusiune Orecare
din causa asemonaril fonetice §i
a apropiarii de sensuri. Trasura caracteristica
a lui abur este o suflare lina,
abia calduta, saü mai mult cu o recere
placuta, ceia ce nu se cuprinde
nici in latinul vapor §i bruma, nici in
grecul boreas, nici in slavicul buria.
v. Aburel. Aburesc. Aburez etc.
Aer. Bore. BurOzci. Suflet...
Aburitre (plur. aburdri); subst. fem.
v. Aburez.
Aburat (-5), adj. v. Aburit.
Aburbl (plur. aburèle), S. n. ; brise,
zephyr. Se rostesce i aborel. Deminutiv
din abur saa ab o r , avend ace-
1a§1 Inteles cu bore:
4°