ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

747 ALBINA 748
stemul ariciului silia tocmai pe Dumneget
vrénd-nevrénd s'o manance.
v. Arida. Broseat.
Mind ca. se pituleza atat de malcom
intr'o flOre i apoi siDOra bazaind numai
dupa ce o supsese bine, albina caracteriséza
adesea in legendele poporane
pe iscOda.
Basmul n
Tugulea " (Ispirescu, Le-
gende p. 315), priponi caii, apoi
dandu-se de trei ori peste cap, se Mai
o albina, i pleca inspre mqa-nOpte
incotro §edea SmeOica pamintului. Dupa
ce ajunse acolo, sbarn! in sus, sbarn !
in jos, intra in casa SmeOlcel §i asculta
ce vorbia cu Smeil "
Pe linga numele set de iscoda, albina
mai are §i. pe acela de o gangOna
reutaciOsa.
Se scie ca albinele cele lucratóre inghimpa
fOrte dureros cu aa numitul
a c, pe care'l are i matca, de§i ea nu'l
intrebuintOza nici o data, astfel c poporul
crede ca dinsa nu'l are.
0 legenda din Ardel :
Cand a facut Dumneclet tote vietatile,
a intrebat pre fie-care ca ce putere
voesce sa aiba. Albina a respuns
ca : pre eine volu impunge cu acul
met, sä gi mOra. Atunci Dumneclet
a gis : mai bine sa mon tu ! §i. aa
se vede pina in clioa de astgl, cä indata
ce inghimpa cu acul set albina
pre cine-va, mOre. ea-insall..." (G. Dobrin,
S. Gila, I. Munténu, Fagara§
HuniadOra).
De asemenea se povestesce in Moldova
(V. Mircea, Iai, c. Copot; Dumbrava,
NOnnt, c. Uscatii) i 'n Tera-Romanesca
(P. Georgescu, Prahova, c. Provita; N.
Calinescu, Braila).
totu§1 pe acesta reutaci6sa iscoda,
poporul o privesce ca sfant a.
Dracul se p6te preface in orl-ce féra
sat dobitoc, numal in oia §i 'n albina
ba" (L. lancu, Banat, c. Visagu; I. Vi-
§oianu, Muscel, c. Mtn ; I. Badescu,
Muscel, c. Botenii etc.).
Albina e privita ca sfanta, caci ea
face céra pentru lurninari de dus la
biserica. Poporul crede ca este pëcat
a da cu cOra pe'n case, la podéla sat
ceruit, dupa cum unii din boieri alt
obiceiu " (Staret G. Theodorescu ,
GalaV, Mavromolu; M. Radulescu, Dimbovita,
c. Finta ; Carare, Ia§i, c. Cucuteni;
P. Pintea, Banat, c. Nevrincea etc.).
0 rugaciune poporana din Banat :
Santa Vineri a avut un feeler,
Ca un mandru domni§or;
Din ochl lacrami II mergea,
Din inima sange'l curia,
Nime'n lume nu sciea,
Far de Ling,
Magdalina
Si surorile lui Lazar,
Carl se dusera pe campul lul Jordan,
Culegênd florl de amin,
Si detera cu picioru 'n spin ;
Ci acela nu fu spin,
Ci fu albin,
Din albini se facu mierea,
Mierea fdcu
Cera s'a aprins,
Raiul s'a deschis
Din Transilvania :
(S. Liuba, Banat, c. Maidan).
Am plecat pe-o calicea,
Ma 'ntalnil c'o al ghine a,
Alghina a facut cera,
Cdra s'a facut lumina,
Lumina s'a aprins,
Raiul s'a deschis,
Pomete
influrete,
Dumnecleil sant sa ne lerte...
(I. Floca, SibiO, c. Sina)
Din Dobrogea :
sera,
,..
Albina face mlere,
Mierea se face cdra,
Cdra se face Melia,
Faclia s'aprinde,
Ralui se deschide,
Maica Domnulul pe totl in brate ne coprinde...
(N. Ludovic, c.