28.04.2013 Views

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

829 ALERG 830<br />

Costachi Negruzzi, 0 alergare de cal,<br />

I : numal armnsari §i iepe sint<br />

sn alerge..."<br />

Sub forma reciproca, se Tee: cail<br />

s e ale'rga = se intrec la fuga".<br />

De aci, generalisandu-se notiunea de<br />

intrecere", vine :<br />

II°. a s e alerga concourir, se surpasser<br />

l'un l'autre".<br />

A§a s e alérgd ouele dela Pasci, cand<br />

le ciocnim pentru a vedé care se<br />

sparge cel intalu :<br />

Ca dor', OA and s'aiergd<br />

Si a se ciocni apua,<br />

Un' din el o sä se spargA<br />

Si trebue sä se dua...<br />

(Patna, II, 83).<br />

In acela§i mod se pOte (lice despre<br />

Omeni ca s e alerga, and se silesc a<br />

se intrece care pe care.<br />

0 predicn din sec. XVII (Cod. Mss.<br />

miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Brapv,<br />

p. 621) : luna se va schimba spre<br />

sange, ceriul se va strange ca o tramba,<br />

candii vom vedé agghelii tremi§<br />

s e vor alerga de pripa de vort strange<br />

robii lui Dumnedzau..."<br />

Tot dela fuga cailor, se nasce causativul<br />

alerg in idiotismul:<br />

III°. I m I alerg calul faire courir<br />

le cheval".<br />

Doina din Ardél :<br />

De ti 's dragá, bade, draga;<br />

De rm, iatt lumea-I largO,<br />

Ia'tl murgul §1 ti'l aldrgd<br />

Dell cata, alta mai draga...<br />

(Jarnik-Barsanu, 232)<br />

Moxa, 1620, p. 388 : prinse calul<br />

de frau §i'l §i incaleca i alergd catu-i<br />

fu voia..."<br />

Proverb : Cu mai marele tet calul<br />

nu'ti alerga" (Pann, II, 55), adeca feresce-te<br />

de a te pune la intrecere cu<br />

cei puternici ; spaniolesce : no poder<br />

hacer carrera con alguno".<br />

Locutiune proverbiala : Lasa saV<br />

alerge calul cat o vre" (ibid. II, 100),<br />

care insemnéza. : a sburda Para frit,<br />

ce-va ca italienesce in : fare c o r<br />

rer e la cavallina", frantusesce:<br />

dormer libre carrière<br />

A".<br />

0 poveste din Ardél : Drept ca nu'i<br />

tree nici cand pe dinainte, ca'mi este<br />

stapan §i mai mare, dar me are hat<br />

bine la inirna i me lasa une-ori de<br />

'ml alerg Gail cum am pofta i pincere..."<br />

(Foi§Ora din Sibilu 1886 p. 11).<br />

Figurat : a V alerga ochil<br />

courir ses yeux", o admirabiln metafora<br />

care ne amintesce ca, in epoca<br />

primordialä a familiel ario-europee, numele<br />

calului akv a §i numele ochiului<br />

a k a se formarn din aceia§i radecina<br />

a k cu sensul de repeqiciune".<br />

Balada Mogq Vornicul :<br />

Pe drum ochi'§i alerga<br />

81 cu Was dogit striga<br />

IV°. alerg recourir".<br />

Nic. Muste, Letop. III p. 39 : A-<br />

giuns'at darn la Turc cu nadejde de<br />

ajutor sa se poata desbate de supt<br />

stapania Nerritului, cum fiq-cine cazand<br />

in primejdie §i nenorocire alOrga<br />

la prietinii sal..."<br />

Beldiman, Tragod. v. 9 :<br />

Sate, orase, tinuturi, mai tOte pustil le veal;<br />

S'un norod in ingrijire, a-La-La inat nu credl:<br />

Povhtuitor nu crede, n'ascultA mangditor,<br />

Alérgd, ne-sciindri<br />

unde, vor liman, cer agiutor...<br />

Donici, Grierul i furnica :<br />

La vecina sa furnia<br />

.Alergdnd cu lacrhmi pia<br />

Si se rOgt sal ajute...<br />

A. Pann, Prov. III, 45 :<br />

Satenil toti cum aflaa,<br />

Cu marl cu mid alergarii<br />

St se planga fie-care,<br />

Spuind asul seri ce'l are...<br />

Gr. Alexandrescu, Candela :<br />

Volu alerga la tine in dureri i necazurI,<br />

De Omeni si de sOrta and volu fi apAsat:

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!