ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

936 ALTOitY 936
tionézA intocmai ca in francesul d'ailleurs".
Vechea formb, organin a cuvintului
este aimintre = lat. alia-mente.
Analogical altmintre, format prin asociatiune
logicä cu a 1 t, apare pentru
prima óra in texturi cam in secolul
XVIII §i de pe atuncl circuleza in
grain intr'o multime de varianturi:
altmintrele, altmintrene, altmintire, altmintere
etc., mai adesea cu al- in loc
de alt-.
TOte varianturile Ii aca t6. generalmente
pe emfaticul -a (v. 5.A) : altmintrelea,
altmintrenea, alminterea §i altele.
Enachi Cogalnicenu , Letop. III p.
s'at
221 : atuncea fäcut §i. perirea
soarelui intr'o zi la vreme de bucate,
§i aü inut ca dou6, cesuri, cat se
Mouse pAma,ntul §i lumea altmintrelea..."
; dar acela.§1 mai jos p.
de pot'i, f i alminterea..."
229 :
E mai poporan A. §i mai corecM for-
ma amintre cu varianturile sale
amintrele, amintere, aminteri
etc. , earl de asemenea ii asociaza
mai tot-d'a-una pe emfaticul -a.
v. AImintre. Altfel
Altoem s. altoltat, S. m. et f.; jeune
arbre greff6, plante greff6e. Ac6sta form6,
circulezrt in popor, mai ales in
Moldova, alAturi .cu formele olt oa, n,
ult oa,n sat hultoa.n §i o It clan 6.,
pe carl le indica Cihac (II, 518). Variantal
cel mai respandit este aspiratul
hultoan §i hultoanA. La masculin,
altoan sat hult o an se chiamA
' in genere tot felul de pomi altoiti (V.
Florescu, SucOva, c. Ruginosa); la feminin,
altoand sat hulto ang,, o varietate
de struguri en b6be marl cArnOse
, numite §i p6mA grasä" (N.
Teodorescu, Ia§1, c. Sinescii); apoi la
feminin i la masculin de o potrivA,
se qice la un soiu de cirql, cerise
bigarreau" (Cihac), altoan sari h u 1toan,
altoand sat hultoan A,
deosebindu-se o varietate alba §i o
varietate negrä.
Deja in Pravila lui Vasile Lupul,
1646, f. 15 : cela ce rasAdkte pomi
pre panftintula altuia, sat u1tula§te
pre acel pamAntil, 1.0 pifarde §i u 1t
uonele i alte tati ce va rasadi..."
Este maghiarul olt vany greffe,
ente".
v. Altoesc. Altoitt.
.Altoana. v. Altoan.
Altobse (altoire, altoit), vb. ; enter,
greffer ; inoculer, vacciner. Este maghiarul
oltani enter". .AlAturi cu
altoesc circulézA formele olt oesc,
ult o es c, hultoesc (Cihac). Sensul
de inoculer, vacciner" e de tot not ;
intelesul vechiu al cuvintului este numai
enter, greffel ".
Proverb:
Salcia cat sa caznescI,
Porn nu potl s'o altoesci...
0 colinda:
(Pann, III, 40)
Gradin'a Mout,
FlorI §I-a presadit,
Mori §l-a altoit,
Florl din -Vote florl,
Mal mult busuloc
Decat siminoc...
(G. D. Teodoroscu, Pees. pop. 91)
V. Altoan. Altob& Ultuesc.
Altoire 1
Altolt
V. Altoesc.
Altoitbr, -Ore, adj. et subst.; greffeur,
enteur, vaccinateur.
v. Altoese.
Altólu (plur. altoe), s. n.; greffe,
ente, oeilleton. Formele colaterale: o 1