ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

357 ADOCHESC 358
tion", attendere", dupa cum intelesese
forte bine Seulescu. PlOca'ti urechea
§i'mi adintd a Domnului spuindu'ti culcu§..."
se traduce prin : prete ton
oreille et sois attentive a ce que
je te dirai de l'accouchement divin..."
E sigur ca'n textul slavic, dupa care
lucra Dosofteiu, lui adint ii corespunde
77vilnimai4, attend o".
De aci insa nu urméza derivatiunea
cuvintului din latinul attendo", pe cat
timp sare in ochl identitatea lul cu :
adint uo (intuor, intueor) din int uo
cu prepositiunea a d, care functioneza
ca §Fn : adincresco, adinflo, adinvenio,
adinvicem, adinstar etc., adeca numai
ca un mijloc poporan de a da i mai
multa amplitudine unel vorbe compuse
deja cu in". Prin sens, i n t u o este
sinonim cu attendo", de ex. : int ue
r i veritatem (Cic.), intueri causam
(Liv.), int uendu m quid affectet
quisque (Quinct.) etc. I ntueri hnplique
l'idee d'attention et d'activite
d'esprit dans la personne qui regarde"
(Barrault). Din adintu o, trecênd in
prima conjugatiune, vine romanul adint
fan nici o modificare fonetica sail logich.
N'am aye trebuinta de a adauga
a latinul -tuu i -tuo se reduc tot-d'auna
rornanesce la - t : mor-tuus=rnort,
in-pro-mutuo = imprumut, batuo = bat
etc.
v. 2LJt
Adinthre
Adintht
1
)
j
v. Adint.
Adoltra, aditora, adv.; secondement,
pour la deuxième fois. 0 contractiune
veche, eleganth, i fOrte poporana din
cele trei cuvinte: a doua ór 6,, cimentate
intr'un singur adverb i intarite
prin emfaticul -a (v. 15.21).
Coresi, Omiliar 1580, quatern. XII
p. 5: strigara amu adoara (m6apa) omu-
lui ce-au fostil orbü, zisera lui : da
slava lu Dumnezeu..."
Legenda Sf. Dimitrie, text din sec.
XVII (Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf.
Nicolae din Bralov, p. 121) : de tot
a-maruntulil innainté tuturora spune,
cumu i se-au aratat sfantul i int ai
§i
adoara . . ."
Cu prepositiunea d e: Ativiwpa = de
+ a doua drd + a, adeca din cinci
elemente constitutive, fail a mai nunAra
ca al §Oselea pe articlul feminin
din dou'a" :
Dosofteiu, Paremiar 1683 aug. 6 f.
53 b :
Regn. III, XIX,
7: ... i sa'ntoarsa
Ingerulu Domnului
de'daora de l'au
dVeptatii §i I-au
dzasu-i...
In graiul teranesc de astacli
... [La lucrarea viei] primavOra se
Iaü parii de pre vite, Or vitele se scOla
in sus, apoi ascutindu-se paril se implanta
de not iu parnint linga vite ;
dupn, aceia vine legatul vitel pre pail,
adeca cercuitul ; apoi urmeza sapatul
intaiu i a doua Ora, ceia ce de
popor se (lice : addra. . ." (Inv6tator G.
Dobrin, Transilv. Fagara§, coin. Voila).
Lucrarea viei se chiama : thet, ingropat,
butalit, aracit, cercuit, sapa de
vie, plevila int Ai i &Odra, adeca
al doile a..." (N. Vasilescu, Muscel,
com. Glambocel).
Macede-romanesce se (lice : d e-adcedora
(M. Iutza, Cru§ova).
Intr'un alt loc noi am vorbit deja
despre o interesanta fusiune a acestui
adverb adoara saü adaora cu verbul
adaug in gura teranilor din
Moldova.
v. Adaog. Adaucla.
... et revertit
angelus Domini
s e cundo, et tetigit
eum, et dixit
ei...
Dol.
Adochèse (adochit, adochire), vb.; faire
ito
: